Miniştri, parlamentari, primari la Colibiţa ! Ce se va întâmpla cu lacul ?
Sesiunea de lucrări a „Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond cinegetic” din cadrul Senatului României a continuat ieri, ajungând în Prundu Bârgăului, în Pasul Tihuța, la Asociația Tasuleasa Social și la Barajul Colibița.
Astfel, a fost pentru prima dată când o Comisie a Senatului a ajuns la poalele Heniului, primarul Doru Crișan expunând proiectele de dezvoltarea a comunei, dar și situațiile cu care se confruntă, în raport cu prevederile „Planurilor de Management a zonelor protejate”.
Prefectul Ovidiu Victor Frenț a stabilit o întâlnire cu președintele #TășuleasaSocial, Alin Ușeriu, povestea asociației și mai ales proiectele fiind primite cu multă apreciere de către membrii Comisiei Senatului, care și-au exprimat sprijinul pentru inițiativele #Tășu.
Un lucru firesc, având în vedere că pentru Asociația Tășuleasa Social, respectul pentru natură înseamnă exploatarea resurselor naturale, având în vedere viitorul. Astfel, aproximativ 1milion de puieți au fost plantați, iar 10.000 de tineri s-au format ca volunari, în cadrul asociației, de-a lungul a celor 18 ani.
Voluntarii învață să planteze puieți, care e rolul copacilor și al pădurii, de ce e necesar ca albiile râurilor să rămână curate, care sunt soluțiile pentru colectarea selectivă a deșeurilor, dar și să lucreze în echipă sau să coordoneze proiecte.
Niște elemente fundamentale pe care se bazează și Comisia Senatului.
Alin Ușeriu a subliniat importanța bunei colaborări cu autoritățile locale, județene și cu instituțiile, în reușita proiectelor, lucru care se-ntâmplă în județul nostru.
Pe barajul Colibița, consilierul ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Denes, dnul. Costică Sofronie, a prezentat proiectul ”Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, în valoare de 235 milioane lei (50 milioane euro), finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).
‼️Astfel, este foarte important #DeȘtiut:
• Barajul Colibița, după adjudecarea execuției lucrărilor, va intra în reabilitare la finalul acestui an, când urmează să înceapă execuția lucrărilor și să se realizeze golirea parțială a lacului.
• Se vor face lucrări efective la baraj, la vanele golirii de la fund și echipamentele barajului, dar și lucrări de stabilizare a versanților lacului și lucrări în aval.
• Lucrările în aval se vor întinde pe 16,6 km, iar lucrările de protecție împotriva inundațiilor, pe 19,7 km.
• Până în luna noiembrie, se vor putea practica sporturi nautice pe suprafața lacului Colibița.
• După ce se va realiza golirea lacului, sporturile nautice, ambarcațiunile sau pescuitul nu vor mai fi permise.
• Se dorește ca lucrările să se realizeze într-un timp cât mai scurt, să fie „afectat” doar un sezon.
• În luna decembrie a început golirea parțială, pentru a se putea lua probe din masca asfaltică. De atunci și până la sfârșitul lui ianuarie-începutul lui februarie, s-au golit aproximativ 6 metri.
În primăvară, după topirea zăpezii se vor mai goli aprox. 3 metri.
• După finalizarea acelei goliri graduale, undeva în luna martie a anului viitor va rămâne apă de circa 6 metri înălțime, în lac, amonte de batardoul existent, respectiv circa 500.000 mc volum de apă.
• Golirea graduală presupune și existența unei corelări, un tip specific de întreacțiuni. Reducerea cantității de apă din lac nu se va face brusc, ci cu viteze controlate în tranșe de căte 15m, cu pauze de câte 15 zile, în care se urmărește starea versanților și a lucrărilor.
De asemenea, proiectul prevede și amenajarea unor zone umede.
• Studiul de fezabilitate a fost aprobat, valoarea alocată pentru acest an fiind de 9 milioane lei.
• Acest proiect este unul foarte important pentru siguranța celor 114.000 locuitori care trăiesc în aval de baraj și sublineim atenția și preocuparea în găsirea de soluții și materiale prietenoase cu mediul.
OBIECTIVELE proiectului:
• Asigurarea și protejarea resurselor de apă;
• Apărarea împotriva inundațiilor pentru populație, obiective social-economice, cultural-istorice, căi de comunicație, infrastructură, terenuri agricole;
• Combaterea proceselor de eroziune a solului și a albiilor;
• Protejarea și îmbunătățirea calității mediului înconjurător și a standardelor de viață.
“Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic”, structura internă de lucru a Senatului, și-a exprimat sprijinul în proiectele care au ca principiu dezvoltarea durabilă, exploatarea sustenabilă, respectiv protejarea naturii, iar membri acesteia au fost plăcut surprinși de profesionalismul și seriozitatea abordării problemelor ce privesc mediul înconjurător din județul Bistrița-Năsăud.
____
Organizatorul ședințelor Comisiei a fost senatorul și secretarul acesteia, Ioan Simionca, iar participanții, au fost: ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, ministrul secretar de stat în MADR, Sorin Rosu Mares, președintele comisiei, senatorul Costel Șoptică, vicepreședintele comisiei, Pop Gheorghe, senatorul Avram Nicolae, senatorul Goțiu Remus Mihai, prefectul Ovidiu Frenț, Directorul Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, Marius Cristian Ciulbea, dir. APM Bistrița-Năsăud, Sever Roman, dir. SGA Bistrița-Năsăud, ing. Rus Daniel Stefan, Inspector Sef ISU BN, Col. dr.ing. Constantin Florea, primarul comunei Prundu Bârgăului, Doru Crișan, primarul comunei Bistrita Bârgăului, Vasile Laba, primarul comunei Tiha Bârgaului, Vasile Șut.
Citiţi şi:
- La iniţiativa senatorului Ioan Simionca, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic se reunește la Bistrița. Întâlniri la Telciu, Prundu Bârgăului şi Barajul Colibiţa
- Lacul Colibiţa, golit treptat, doar pentru un sezon. Nu este pusă în pericol fauna! Necesarul de apă pentru populaţie va fi asigurat
- Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, pe ordinea de zi a Guvernului! Valoarea investiţiei este de peste 95 milioane lei!
- Golirea lacului Colibiţa nu va începe mai devreme de toamna lui 2019
- Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic s-a reunit la Bistriţa. Ministrul Apelor şi Pădurilor, directorul general al Romsilva, printre invitaţi
Comentarii
Proiectele de regularizare a raurilor, adica de distrugere a albiei naturale, sunt cele mai absurde crime impotriva naturii. Ele nu doar ca nu folosesc la nimic, dar si accentueaza riscurile la inundatii. Singurul lor scop real este sa constituie un pretext pentru furtul banului public, in cantitati industriale.
Proiectul de regularizare a raului Bistrita este o solutie pentru amenajarea malurilor pe portiunea in care este strabatut orasul.
In special pentru sudul orasului “piesa de rezistenta” ramane raul Bistrita. Prin urmare pentru aceasta portiune, ar putea fi luat in considerare un proiect mai complex de amenajare si regularizare a cursului raului Bistrita de la intrarea in Unirea si pana la iesirea din Sarata. Acest proiect ar trebui sa aiba drept prioritate un lac penrtu decantarea apei in amonte de Unirea, astfel incat orasul sa fie strabatut din nou de o apa limpede. De asemenea, amenajarea malurilor raului ar putea include o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al apei.
In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de amenajare a malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale malurilor râului, fiecare cu particularitatile sale. Functia de baza pentru calea rutiera splai trebuie sa ramana legatura intre principalele locuri de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC (din pacate uitat in paragina de prea multa vreme). In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor râului, chiar si pe malul drept al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie de tip splai pe anumite portiuni care sa includa cel putin o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.
Adaugă comentariu nou