Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, pe ordinea de zi a Guvernului! Valoarea investiţiei este de peste 95 milioane lei!
Guvernul României va adopta, în şedinţa de astăzi, proiectul de hotărâre privind reaprobarea obiectivului de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” precum și a caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți acestuia.
Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA este de 95,880 milioane lei, din care 56.666 mii lei reprezintă construcţii montaj. Durata de execuție a investiţiei este de 21 de luni.
Obiectivul de investiţii „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” este propus de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor la finanţare prin Programul Operaţional Infrastrutură Mare.
Lucrările proiectate la obiectivul de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” cuprind:
- Lucrări de punere în siguranță Baraj Colibița
- Golirea lacului – etapă preliminară realizării lucrărilor și lucrări a căror realizare începe pe parcursul golirii acumulării;
- Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte;
- Reabilitarea coronamentului barajului și a instalației de iluminat;
- Refacerea instalațiilor de ventilație/electrice la galeria de injecții și drenaj
- Stabilizare maluri acumulare;
- Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de fund și galeriei de acces;
- Reabilitare/înlocuire echipament mecanic;
- Reabilitare/înlocuire construcții/instalații echipamente mecanice și electrice din casa golirii de semifund și galeriei de acces;
- Intervenții arhitectură/ construcții/ instalații/ echipamente la casa barajistului;
- Realizarea stațiilor hidrometrice nou-propuse și reabilitarea stațiilor existente.
II. Sistem de avertizare- alarmare
Sistemul de alarmare din aval de baraj se va realiza pe terenuri din intravilan, aparținând în cea mai mare parte domeniului public. Alături de terenurile din domeniul public, amplasamentele stațiilor de alarmare de la casa barajistului și de la ISU Bistrița se află în proprietatea Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa și respectiv Ministerul Afacerilor Interne – ISU Bistrița.
Prin implementarea obiectivului de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, se pune în siguranță acumularea Colibița, având ca efecte:
-evitarea pierderilor de vieți omenești în scenariul de rupere al barajului și reducerea riscului la inundații (atât prin diminuarea hazardului, cât și a pagubelor la inundații) în 16 localități aflate aval de acumularea Colibița, de-a lungul râului Bistrița până la confluența cu râul Șieu; 1439 în risc de pierdere a vieții;
- asigurarea și protejarea resurselor de apă (Vu = 70 mil. m³);
- regularizarea debitelor și asigurarea unei stări de echilibru al regimului hidrostatic și hidrodinamic al apelor subterane, cu amenajarea celor de suprafață;
- protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață prin apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor.
***
Acumularea Colibița este amplasată pe cursul de apă Bistrița Transilvană, afluent de ordinul II al râului Someş, la 40 km amonte de oraşul Bistriţa, la circa 400 m amonte de confluenţa cu pârâul Repedea, între localităţile Bistriţa Bârgăului şi Miţa.
Acumularea asigură rezerva de apă brută necesară alimentării cu apă potabilă a localităților din aval, de-a lungul râului Bistrița Transilvană, până la confluența cu râul Șieu (localități cu un număr total de 127.785 locuitori afectați de riscul la inundații), precum și producerea de energie electrică, combaterea eroziunii solului, agrement, sport, turism. La momentul actual, cursul de apă Bistrița nu este sursă de alimentare cu apă pentru municipiul Bistrița.
După peste 30 de ani de la punerea în funcțiune a acumulării, au fost consemnate o serie de disfuncționalități, atât la nivelul unor construcţii ale barajului (masca asfaltică, casa vanelor golirii de fund, casa vanelor golirii de semifund) cât şi al unor echipamente (vanele plane de pe golirea de fund, instalaţia by-pass asigurare debit servitute, vanele plane de pe golirea de semifund, instalaţiile hidraulice de acţionare a vanelor din cele două galerii, instalaţii electrice, de iluminat, de ventilaţie, unele dispozitive AMC, etc) și la casa barajistului, de la nivelul căreia se controlează instalațiile barajului.
Necesitatea implementării proiectului derivă din importanța acumulării Colibița pentru atenuarea viiturilor și astfel evitarea pagubelor din aval, în vederea apărării localităților: Bistrița Bârgăului, Prundu Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului, Livezile și apărarea municipiului Bistrița împotriva inundațiilor.
Din analiza datelor și a stării lucrărilor de la barajul Colibița rezultă că barajul nu îndeplinește condițiile de funcționare în siguranță. Pentru ca funcționarea acestuia să aibă loc în condiții de siguranță deplină sunt necesare reparații, reabilitări și înlocuiri. Pentru construirea geometriei tronsonului de calcul, pe râul Bistrița, aval de acumularea Colibița până la confluența cu râul Șieu, în modelarea albiei râului, au fost utilizate şi introduse 215 profile transversale și 28 de poduri.
Sursele identificate de risc de inundații în arealul studiat sunt:
• Risc cedare baraj (accident) - circa 36% din populația județului ar fi potențial afectată în scenariul de cedare a barajului. Este vorba de localități cu un număr total de 127.785 locuitori afectați de riscul la inundații, din care 1439 în risc de pierdere a vieții. Conform ,,Planului de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016-2025”, bazat pe simularea la ruperea barajului, rezultă că dezastrul hidrologic (circa 75 mil. mc) ar afecta 16 localități în aval, inclusiv municipiul Bistrița. Conform rezultatelor modelării scenariului de cedare al barajului, obiectivele identificate în risc direct de inundații includ 6659 proprietăți, 156 obiective socio-economice și 17 obiective culturale, 990 ha teren agricol, alături de infrastructura aferentă (peste 100 km de drumuri, circa 19 km de cale ferată, stație de epurare, priza de apă, linii electrice, etc.). În scenariul de cedare a barajului, ar fi afectați direct 19.439 locuitori din care 1439 cu risc de pierdere a vieții omenești, și indirect până la 127.785 locuitori, populația totală a celor 16 localități.
• Risc pluvial – Dincolo de tendințele identificate asupra viiturilor pe cursurile de apă, în ultima perioadă se remarcă o creştere a frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi și torenți (viituri ,,flash-floods’’);
• Risc fluvial – în conformitate cu care, în scenariul de 1%, conform Raportului de modelare rezultă că sunt afectate circa 800 locuințe. Aceste date sunt confirmate de evenimente înregistrate în zonă. Riscul la inundații este estimat să crească odată cu schimbările climatice, atât pentru populație, cât și pentru infrastructura socială, patrimoniul economic și cultural din zonă.
Proiectul nu mai include lucrările de protecție ale zonei aval de baraj Colibita.
Citiţi şi:
- Guvernul a aprobat investiţii de 235 milioane lei pentru mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa
- A fost lansat un proiect în valoare de 23 de milioane de euro pentru reabilitarea barajului Colibița și a instalațiilor aferente
- Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, aprobată de ministrul Ioan Deneș
- Apele Române: Lacul Colibița nu va fi golit!
- Administrația Bazinală de Apă Someş Tisa: Continuăm proiectul de la Colibiţa. Sperăm să putem demara lucrările anul viitor
Comentarii
In anii trecuti se vorbea despre o prioritate absolută in legatură cu Proiectul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”. Proiecrul respectiv inclusiv și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, a fost depus pentru finanțare europeană prin Programul Operational Infrastructură Mare (POIM).
Obiectivele proiectului se refereau la: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).
Proiectul a fost stopat de la Bruxelles, în urma sesizărilor unor ONG-uri cu privire soluțiile alese pentru lucrările de consolidare prin betonare a malurilor râului Bistrița, solicitând găsirea unor soluții prietenoase cu mediul.
PSD-istul Ioan Deneș , pe atunci Ministrul Apelor și Pădurilor, spunea cu ironie că ” soluții prietenoase cu mediul, inseamnă să înfigem niște pari în talvegul cursului de apă și în parii respectivi să împletim niște nuiele", ceea ce denotă nivelul redus de cultură ecologică a acestui individ.
De aceea, proiectul a trebuit refăcut pornind de la un nou studiu de fezabilitate, prin care s-au redus la maxim toate lucrările care au fost considerate relativ neprietenoase cu mediul, precum betonarea si inclusiv unele lucrări din piatră au fost scoase și au fost înlocuite cu lucrări cu lemn, nuiele, fascine.
De data asta, proiectul nu mai include lucrările de protecție ale zonei aval de baraj Colibita.
Oricum, obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, trebuie demarat fiind vorba despre o lucrare amplă, complexă si mai ales necesară, având in vedere că barajul lacului Colibița are nevoie de reparații urgențe, din cauza infiltrațiilor de apă și a pompelor care nu mai funcționează în parametrii normali. Dacă cedează barajul lacului, apa, într-o cantitate de aproximativ 65 de milioane de metri cubi, ar provoca un dezastru în zonă.
Totusi, pentru o lucrare atât de complexă există mai multe solutii de rezolvare, care trebuie să ţină seama deoptrivă atât de de functiile lacului de acumulare de la Colibiţa cât si de cursul râului Bistrita in aval de baraj.
Lacul de acumulare de la Colibiţa reprezintă un ecosistem, care pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor mai indeplineste rolul de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval. In acest sens, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să tină seama de recomandările expertilor UE, in sensul să fie „prietenoase cu mediul”. In plus, odată cu lucrarile de consolidare a barajului, este necesar să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul Colibița, care asigură sursa de apa potabila pentru localitătile din aval, inclusiv a orasului Bistrita.
Adaugă comentariu nou