Deputatul Botiş, interesat de procesul de retrocedare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a cerut României, la sfârşitul anului trecut, să ia urgent măsuri legislative, administrative şi bugetare pentru a asigura execuţia rapidă a deciziilor in favoarea persoanelor deposedate de bunuri care au fost naţionalizate. Într-o decizie pe care a luat-o, instanţa europeană consemnează faptul că a observat „o problemă structurală majoră în România, rezultată din legislaţia defectuoasă privind restituirea proprietăţilor naţionalizate şi aplicarea acesteia”. CEDO a criticat România cu privire la Legea restituirii proprietăţilor naţionalizate.

Problema retrocedărilor a fost ridicată şi de către deputatul PD-L Ioan Nelu Botiş în plenul Camerei Deputaţilor, solicitând un răspuns scris şi oral. Potrivit lui Botiş, măsurile legislative şi instituţionale prevăzute în Legea nr.247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, au condus la o vizibilă îmbunătăţire a cadrului normativ care reglementează restituirea proprietăţilor preluate în mod abuziv, dar nu este suficient, dacă nu se conferă şi eficienţa necesară aplicabilităţii legii, în sensul grăbirii de restituire şi repunerii notificatorilor în situaţia lor de proprietari.

„În cadrul Biroului Parlamentar circumscripţia nr.6 Bistriţa-Năsăud pe care îl reprezint sunt înregistrate foarte multe petiţii care fac obiectul acestei legi. Persoanele au depus cereri de restituire a imobilelor preluate abuziv de stat şi acte doveditoare, însă procesul de restituire decurge foarte anevoios. Doresc să ştiu în ce măsură, procesul de retrocedare se poate soluţiona într-un timp optim. Fenomenul retrocedărilor în România reprezintă, în primul rând, un proces reparator şi moral, apărut ca un act de dreptate prin care s-a încercat îndreptarea abuzurilor comise de regimul comunist, prin nerespectarea unui drept fundamental al omului, şi anume dreptul de proprietate”, a afirmat deputatul PD-L Ioan Nelu Botiş.