Deputatul Daniel Suciu: Glasul pământului-stresul Președintelui

Dacă majoritatea dintre noi cunoaștem semnificația separării tripartite a puterilor în statul democrat român, am speranța că și Președintele țării va învăța măcar acest principiu, în cele câteva luni de mandat rămase.

Rolul principal al domniei sale este acela de mediere imparțială între sferele de influență ale statului pentru a asigura funcționarea corectă a autorităților publice și respectarea Constituției. Implicarea în exercitarea atribuțiilor Parlamentului, în cazul domniei sale, tentativa de boicot împotriva înființării comisiei de anchetă ce are ca scop investigarea activităților desfășurate de către o instituție de stat în achiziționarea de terenuri pentru o persoană privata, este inadmisibilă.

Dacă analizam informațiile legate de „Cazul Călărași” într-un mod obiectiv, și considerând că printr-o coincidența fericită consilierul prezidențial- plătit din bani publici, a descoperit terenul de 290 de hectare tocmai când președintele își dorea să cumpere pământ, tot printr-o coincidență procurorul Lucian Papici a verificat acest teren, ce ulterior a fost cumpărat de fiica președintelui, și în mod surprinzător printr-o angrenare de șanse, fiica sa a obținut un împrumut de 4,6 milioane de lei, ținând cont de faptul că CEC oferă un credit pentru achiziția de terenuri de maxim 2,8 milioane de lei, nu putem să nu ne întrebăm ce i-a provocat teama Președintelui, de a simțit nevoia să își apere fiica în public, în condițiile în care toate demersurile au fost efectuate fără preferenţieri și în totală legalitate?

Contrar așteptărilor sale, în urma discursului susținut de la pupitrul prezidențial, atenția oamenilor a fost îndreptată asupra faptului că fiica sa a cumpărat un teren de peste 1 milion de euro, în timp ce o parte dintre cetățenii acestei țări se afla în situația în care muncesc doar pentru a-și asigura traiul, și o mare majoritate dintre noi nu își va permite vreodată luxul familiei Băsescu; toate din cauza acestui președinte care trage sforile în România de aproape zece ani de zile.

La auzul declarațiilor președintelui, un element mi-a atras îndeosebi atenția: Domnia sa crede că folosindu-și cu mojicie nepoata în campania spălării de imagine, și-a creat tabloul de bunic respectabil.

Adevărul este acela că în ciuda demersurilor diplomatice ale USL pentru ameliorarea imaginii țării, și pentru a emite semnale de stabilitate și încredere, Traian Băsescu contrabalansează rezultatele pozitive ale Uniunii cu jocurile sale politice murdare, atacurile verbale la adresa prim-ministrului Victor Ponta și lipsa respectului față de instituția Parlamentului, estompând astfel șansele României de a fi membră a spațiului Schengen.

În presa străină se prezintă imaginea președintelui Traian Băsescu drept aceea a unui 'autocrat' care și-a subordonat Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Suprem al Magistraturii și Curtea Constituțională, precum și a tiranului care a sfidat voința poporului ce a votat la demiterea sa din funcție, în timp ce pe plan intern asistăm la extrapolarea funcțiilor prezidențiale în cazul intervenției sale telefonice la ministrul Finanțelor Publice, în vederea menținerii în funcție a directorului CEC Bank. Bineînţeles, din altruism, și nu din motive ce țin de împrumuturi bancare, cum am fi îndreptățiți să credem.

Dacă premierul a fost un 'procuror mediocru', așa cum afirma președintele în atacul său furibund, în timp ce Traian Băsescu a fost un 'vârf în meseria sa', nu pot decât să fiu recunoscător pentru faptul că Victor Ponta, în banalitatea sa, nu a vândut Parchetele Anticorupție din România.