Dezamăgiri mărunte

Mai acum câteva zile, un ditamai directorul, unei ditamai edituri… di Bistriţa, a publicat un ditamai dicţionarul scriitorilor bistriţeni. Pentru realizarea lucrării, la cererea autorului, scriitorii bistriţeni i-au înaintat datele despre activitatea publicistică şi datele biografice. Au fost scutite, pe această cale, ceva timp, ceva stres, ceva cheltuieli aferente muncii de documentare.

Pe urmă, după lansarea lucrării, ditamai autorul – directorul, a început să-i bântuie pe împricinaţii scriitori, obligându-i să achiziţioneze nu unul, ci două exemplare (să fie, să se afle, să se găsească) la 150 lei x două ex. = 300 lei; o nimic toată, un lat de… coală sub pensia minimă. Asta transcende economia de piaţă „ridicându-se” la categoria economia de talcioc. Adică, după ce nu achită scriitorilor în cauză cuvenitele drepturi de autor pentru articolele pe care aceştia i le-au înaintat, pe seama cărora a fost realizată lucrarea, îi mai şi obligă să cumpere…

Nene, o carte dacă este bună se vinde singură; dacă nu este, nici cu intervenţia jandarmilor nu se vinde!

Menţionez, în treacăt, că subsemnatul a fost căutat (pentru „obligiul” sus amintit), tocmai în sanctuarul de cultură care este sediul Societăţii Filatelice BISTRIŢEANA…

Păcat de şistar că fu plin.

Parol, mon cher!

Mihai Lucian Valea