„Dosar. Poetul” de la CNSAS comentat de Andrei Moldovan în revista „Luceafărul”

Deja cunoscutul dosar de urmărire a poetului Alexandru Cristian Miloș de către Securitatea comunistă, prin publicarea lui de către Editura Karuna (2014), face obiectul unui amplu comentariu în „Luceafărul” (nr. 1 din 2017), revistă a Uniunii Scriitorilor din România. Criticul Andrei Moldovan, președintele Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, prezintă volumul ca un veritabil roman, în care personajul principal, Poetul (autorul comentariului rămâne doar la acest nume și nu duce discursul critic dincolo de ficțional, de literatură), se conturează dintr-o mulțime de perspective, precum un tablou cubist: ale unor ofițeri de securitate, ale informatorilor, ale unor ființe cărora li se confesează sau cu care face câte un chef și care sunt chemate să dea declarații, ale prietenilor. Este un personaj de ficțiune (pentru că nu există nicio perspectivă obiectivă) viu, în mișcare, de natură să emoționeze, pe care criticul îl aseamănă cu Ladima din cunoscutul roman („Patul lui Procust”) al lui Camil Petrescu.
Titlul sub care Andrei Moldovan dezvoltă viziunea sa estetică asupra acestui interesant volum este „Un roman în căutarea unui autor”. Așa cum conchide comentatorul, se pare că autorul ar fi imposibil de găsit : „Volumul „Dosar. Poetul” se înfățișează ca un veritabil roman. Dar cărui autor i se poate atribui? Poetului în nici un caz, pentru că el nu depășește cu nimic statutul de personaj. Securității? Asta ar mai lipsi! CNSAS-ul este un simplu administrator al documentelor. Poate editorului? Puțin probabil…”