I hate you liberty! (Te urăsc, libertate!)

Nicio categorie axiologică nu poate subzista singură, ci trebuie compensată cu o alta. Frumuseţea nu poate exista în categoria ei estetică dacă nu se asociază cu blândeţea, cuminţenia. Angelitatea unei fiinţe se disipează când devine violentă, căci înspăimântă. Ce este bunătatea fără dreptate dacă nu slăbiciune? Ce este forţa, puterea, fără înţelepciune dacă nu jalnică tiranie, despotism?
Libertate absolută nu există în Univers, ci numai compensată de responsabilitate. Putem face orice, fiind liberi, dar urmează la secundă responsabilizarea pentru actul săvârşit. De îndată ce protopărinţii gustă ce nu le e permis, roadele păcatului se arată: neliniştea, boala, truda, lacrima, apoi moartea. Cei ce-şi spun că sunt „Charlie Hebdo” şi au numai libertate de exprimare fără vreo responsabilitate nu sunt nici democraţi, nici întregi la minte . Putem profana călcând în picioare ceea ce iubeşte un altul, ce are sacru, fie acela şi un primitiv? Prin dragostea şi răbdarea noastră îi întoarcem pe alţii, nu batjocorindu-i, violentându-i.
Nici Occidentul nu dă dreptul absolut de a te exprima, oricât unii îl cred valoarea supremă a unei democraţii bătute de vânt. Dacă –de pildă- negi holocaustul, în acelaşi Occident, iei amendă sănătoasă şi închisoare la fel de sănătoasă de până la trei ani, plus oprobiul moral. Şi nici calomnia, defăimarea şi altele nu sunt scutite de încruntarea severă a legii. Deci iată că nu prea e absolută şi fără responsabilitate „libera exprimare”.

Zeci de Biserici distruse de islamişti înfuriaţi în Nigeria(45), în Pakistan, Irak, Egipt. Prigoane contra creştinilor, manifestaţii, ameninţări. Creştine, nu ţi se strânge inima? Celor cu dreptul la ”exprimare liberă absolută” nu. Orice nedreptate este urmată de consecinţe în justiţia umană sau cea divină. Dacă celei umane unii îi scapă prin alte ticăloşii, celei divine nu au cum să-i scape, fiind inexorabilă.

Mirarea unora că nouă nu ne-ar păsa când ne este insultată credinţa dovedeşte că nu înţeleg nicidecum esenţa creştinismului şi nici esenţa islamului în manifestările lor. Creştinismul este o religie a jertfei, a răbdării personale, a „întoarcerii obrazului” faţă de cei ce ne asupresc şi ne fac nedreptate, după modelul suprem al lui IISUS HRISTOS, căci „plăcut îi este lui Dumnezeu ca cineva să sufere nedreptăţi cu gândul la El”- spune Sf. Apostol Pavel. Acelora, însuşi Dumnezeu le va face dreptate. „A mea este răzbunarea; Eu voi răsplăti”- zice Domnul.) De aceea creştinismul este adevărata religie ce înfloreşte pe faţa pământului între multele credinţe.

Esenţa islamului este mai puţin îndreptată spre interior, cât spre exterior. Jihadul, pieirea necredincioşilor, uciderea cu pietre, „războiul sfânt” pentru propagarea propriilor concepte înspăimântă pe omul civilizat de azi. Nu au cultul jertfei hristice, răbdării, a credinţei că Dumnezeu trebuie să facă dreptate. Nu aud glasul dumnezeiesc al lui HRISTOS: „Iubiţi pe vrăjmaşii vostri, faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei care vă bestemă...”

Ştim că vom fi judecaţi după gândurile, vorbele, faptele noastre. Vom da seamă „pentru orice cuvânt deşert”. „Din cuvintele tale vei fi judecat şi din cuvintele tale vei fi (găsit) îndreptăţit”. Inclusiv din ce scriem. Trăim vremurile despre care ni s-a spus că au să vină când „omorându-vă, vor crede că fac un serviciu plăcut lui Dumnezeu.” Terorismul nu se reduce, desigur, la probleme religioase. Îndoctrinaţii să comită atentate şi crime împotriva unor inocenţi habar n-au că crimele lor nu-i duc în Rai, ci în beznele infernului. Dar ce valoare adevărată din lumea aceasta nu a fost falsificată şi deturnată vreodată? În statele moderne, autorităţile adună violenţa şi o reglementează prin instituţii: poliţie, justiţie, sistem penitenciar. Violenţa fizcă, verbală ori de altă natură nu este îngăduită în societăţile civilizate. Mi-ai furat oaia, nu merg să-ţi fur porcul, ci mă adresez organelor ce reglementează ordinea socială. Libertatea nu e anarhia fiinţei şi nici a spiritului. Părinţii mă învăţau (cum auziseră la orele de religie): „Să ştii că este un Dumnezeu drept, care binele-l răsplăteşte şi răul îl pedepseşte.”