Iată-mă că vin!-în sulul cărţii este scris despre mine-

Psalmul 40.7

Iată ce spune J.Fiévée despre politică în Correspondence et relations avec Bonaparte,personaj pentru care nu-mi pot ascunde păcatul antipatiei faţă de toţi cei care-l citează,folosind arătătorul clătinat înspre cer şi cu aerul ca vânturile acestui mare strateg nu pot fi înlăturate cu niciun parfum şi cu nicio duhoare:o înlănţuire de consecinţe,în care orice adevăr izolat devine minciună în ordinea socială.Puţini vor fi fost născuţi din femeie care să fi trăit izolarea şi duhoarea la cote mai intrate în putrefacţie decât acelea pe care,cu sau fără voia mea,le-am vieţuit,refuzându-le permanent,în această singurătate aglomerată,care este societatea umană.

Poate,nu întâmplător,după o absenţă de mai bine de douăzeci de ani,am revenit în viaţa socială pe uşa din dos a unui partid politic.Nebănuite sunt căile Domnului.

La fel de nelămurită îmi este şi ascensiunea,undeva prin vârful ierarhiei P.R.M. din mun. Bistriţa,chiar dacă nu tot ce spun sau scriu se potriveşte şi slujeşte doctrinei şi intereselor acestui partid,respectiv,liderilor acestuia.Acest fapt,care răstoarnă raţionamentul disciplinei de partid şi cumetriile pecuniare,întrucât eu sunt un om sărac,fără relaţii cu laţii,cu lăţeii şi cu tătucii cetăţii,care sug zeciuielile,temenelele şi bugetele mamei ei de democraţie,ar trebui să-i pună pe gânduri pe cei care spun că politica este o curvă şi că nu-ţi face cinste,frate,să te amesteci cu cei ce mint de dimineaţă până seara,neputând fi sinceri nici măcar în somn sau în coşciug,ai milă,Doamne,că’deteră toţi dracii în ei!!!

Pentru personaje excitate,mânate de felurite pofte trupeşti şi neajunsuri legate de confort şi preamărire,negreşit politica este o curvă pe cinste,o lele urâtă,fardată şi proastă,cu care te culci până treci puntea,după care iadul şi paradisul nu-şi dau rând să te canonizeze,să te mediatizeze,să-ţi publice cărţile,hărţile,inepţiile şi să te ia dracu’ dacă nu-i trece pe la mă-ta,măcar de Crăciun!!!

Pentru un om credincios,dimpotrivă şi deopotrivă,lelea aceasta este un drum între Ana şi Caiafa,o rampă sau o vampă care te-ar putea duce oriunde,înafară de acolo unde ţi-ai dorit să ajungi,şi înaintea lui Dumnezeu,cu condiţia să pierzi alegerile.Un tâlhar te laudă,celălalt te ia peste picior,dar de plâns,te plâng prin catacombe doar cei care te-au lepădat pe tine înainte de a fi prea târziu,spre deosebire de cei care te-au părăsit înainte de vreme.Ăla care te vinde nu-şi schimbă niciodată numele,îl recunoşti de când îşi iscăleşte adeziunea,uniunea ca pe o osândă,şi întotdeauna împarţi osânda aceasta cu el,pentru că omul pus în cinste nu dăinuie,ci este ca dobitoacele care se taie.

La fel ar putea fi pentru cei pentru care mirajul politicii se preschimbă într-o nimfă decoltată şi în faţa Altarului,dacă musai trebuie să te faci frate cu dracu’ pentru a mai ridica o cruce,vreo clopotniţă sau pentru a-L ferici pe Domnul cu Catedrala Secatuirii Neamului ,în vreme de restrişte şi de nişte parale acolo,pentru zile mai negre decât acelea despre care mult grăira şi zadarnic proorocii.Şi Altarul poate fi o rampă sau o vampă,potrivit intereselor fiecărui preafericit în parte,căci secătura tot secătură rămâne,fie ca o hirotoneşti,fie că o bagi în politică,fie că o înalt prea fericeşti,fie că o speli în nesecatele ape ale Iordanului.

Adevărat vă spun că apele Iordanului vor seca,vampa îşi va schimba straiele,ca apoi să rămână goală,goală de tot,spre râsul şi batjocura celor cu care a curvit,spre dumirirea şi nedumirirea celor care m-au nesocotit,şi ei înţelept grăi-vor,pe mai departe,despre cum se-mparte scânceala şi laşitatea de pe urma dreptului de autor.

Tot despre politică grăia şi I. Ducici în Comoara împăratului Radovan,cu osebirea că spală vampa,o sanctifică şi o aşează,cu patetismul specific enoriaşilor cu relaţii suspuse,alături de gestul suprem al singurului cu adevărat conducător,adică Hristos:a dori desăvârşirea tuturor-cea mai înaltă treaptă a iubirii.

Bătutul în cuie şi făgăduinţa vieţii veşnice nu au similitudini cu buna intenţie şi chiorăiturile politicienilor,care făgăduiesc binele şi dreptatea abia după ce vor fi isprăvit de colectat toate taxele şi impozitele despre care îşi amintiră ei că sunt cu putinţă.

De la împăraţii care bântuie negurile îndepărtate ale istoriei şi până la ultimii preşedinţi de stat,politica este aceea care a adus un nume bun sau rău acestor dobitoace care se taie,acestor puşi în cinste,în care şi de care oamenii de rând îşi atârnă speranţele.

Politica este tărâmul faptelor,o piatră de încercare a oricărui moft,pretenţie sau detenţie,o cruce,un altar,un eşafod sau plod despre care toată lumea ştie că este al tău,înafară de tine,tu,care vrei totul fără să faci nimic!

Poţi alege să mi te alături,frate dascăl,frate scriitor sau muncitor,cursant sau protestant şi,mai cu seamă,tu,acela care nu mai ai niciun rost,căci şi pentru tine a murit Hristos!!!Sau poţi alege să mulgi capre ori să sugi ţapi de bere prin nirvana,un infinit de variante prin care te-ar putea lua dracu’,căci eşti un laş şi un nenorocit!

Vremea Mea n-a sosit încă,dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică.Pe voi lumea nu vă poate urî;pe Mine Mă urăşte,pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele. Ioan 7.6,7

Ioan Pop,preşedintele PRM Filiala

Municipiului Bistriţa