Imnul României, sărbătorit în oraşul Imnului Național

Mie, 07/29/2020 - 12:20

Onorarea Imnului, acest simbol patriotic, este un moment solemn, care ne oferă ocazia de a ne reafirma atașamentul față de valorile ce stau la baza statului român modern.
Am sărbătorit azi cu mândrie Imnul Național al României în
BISTRITA, orașul creatorului versurilor Imnului Național.

„Poetul Andrei Mureșanu, a cărui încredere în devotamentul neamului românesc a purtat condeiul pe foaie, a compus aceste versuri a căror sonoritate și semnificație ne angajează în promisiunea de a da tot ce ne stă în putere pentru binele țării noastre. (...) Încă din 1848, când a fost scris pe fundalul revoluției de atunci, „Deșteaptă-te române” a continuat să fie un îndemn la lupta pentru unitate si demnitate națională.
Este un îndemn care ne-a însoțit în multe momente de cumpănă, dar și în momente de bucurie, atunci când Imnul a răsunat în lume, pe melodia lui Anton Pann, la concursuri şi competiţii internaţionale, la care tot mai mulţi tineri români au urcat și urcă învingători pe prima treaptă a podiumului. Pentru că poporul nostru este unul de învingători, chiar dacă uneori ne simțim copleșiți de apăsarea prezentului, de dificultățile și pericolul care ne înconjoară.
Azi, când contextul pandemiei crează neliniște în sufletele noastre, ascultăm aceste versuri -călăuză pe drumul spre o Românie unită, sănătoasă și prosperă.
Să ascultăm azi versurile Imnului Național al României și să le lăsăm să ne învăluie în emoție, să ne insufle curaj și speranță.
La mulți ani Imnului Național, la mulți ani România!

------
Activitățile organizate cu prilejul Zilei Imnului Național s-au desfășurat cu respectarea regulilor de distanțare fizică și socială prevăzute în reglementările privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei cauzate de Coronavirus.
Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud

Comentarii

29/07/20 15:29

Toni

Motto:
,, Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea , brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.”
(Mihai Eminescu- Epigonii)

Nu Bistrita ci Brasovul este orasul imnului national. Imnul naţional al României, „Deşteaptă-te, române!”, își are geneza la poalele Tâmpei. Aici poetul Andrei Mureşanu a scris versurile și tot aici, se pare, s-ar fi născut și muzica. Fie că e vorba de o adaptare a unei pricesne, făcută de Gheorghe Ucenescu, fie că e vorba de însuși poetul, Brașovul și nu Râmnicu-Vâlcea, ar fi locul unde acest marș s-a auzit pentru prima dată.
Una din cele mai mari controverse este legată de autorul muzicii Imnului National, considerat incorect ca fiind Anton Pann.
Pr. Vasile Oltean, director al Muzeului „Prima Școală Românească" din Șcheii Brașovului, a scris și o carte pe tema imnului, care a ajuns la a opta reeditare. În opinia sa, Bonifatie Pitiş (protopopul acelor ani) roagă pe Andrei Mureșanu (care era și rudă cu el) și pe Georghe Ucenescu, dascălul de cântări, şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime – Tocile să colaboreze pentru găsirea unei melodii pentru un poem patriotic. Cad de acord la o priceasnă bisericească „Din sânul Maicii mele” și ulterior când poemul este gata psaltul adaptează versurile la melodie. Concluzie? Mai întâi poetul Mureşanu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei. Aici mai trebuie menționate două lucruri: Gheorghe Ucenescu fusese ucenic al lui Anton Pann și cântecul religios „Din sânul Maicii mele” (cu circulaţie foarte mare în epocă și cel care se pare că stă la originea melodiei actualului imn national) a fost consemnat şi publicat și de Anton Pann într-una din scrierile sale în anul 1850.
Indiferent de aceste controverse, Poezia “Un răsunet” a lui Andrei Mureşanu a fost considerata de Nicolae Bălcescu o adevărată "Marseilleză a românilor", care a avut o largă audienţă datorită înaltului mesaj patriotic exprimat, conjuncturii politice şi sociale a Transilvaniei din perioada revolutiei de la 1848.
Vezi: http://www.rasunetul.ro/andrei-muresanu-poetul-cu-suflet-de-foc