Ingrijirea albinelor in luna septembrie

Distinsul si regretatul meu dascal de biologie din prima treapta de liceu,profesorul Gubesch Liviu ne spunea : “Invatati mai intai biologia speciilor de plante ori animale ce va intereseaza,pentru ca apoi sa puteti intelege si aplica corect tehnologia prin care sa obtineti randamente economice maxime de la acestea.”

Din punct de vedere strict biologic, in aceste zile de toamna,coloniile de albine se afla in plina perioada de crestere a albinelor care vor forma ghemele de iernare,in plina perioada de pregatire pentru lupta cu frigul iernii ce va urma.

Pe acest temei practicienii din apicultura sunt in cvasimajoritatea lor de acord ca pregatirea anului apicol care va urma incepe inca din luna august a anului calendaristic anterior.

Revenind la biologia coloniei de albine,in aceasta perioada in mod natural din cauza timpului racoros, a scurtarii tot mai accentuate a zilei-lumina,a imputinarii resurselor melifere,activitatea albinelor inafara stupului scade treptat,incepand cu stupinele aflate in zonele de munte.Albinele isi intensifica actiunea de concentrare a rezervelor de hrana in jurul puietului,aparand astfel tendinta de blocare a spatiului de ouat al matcii-(blocarea cuibului)-.In organismul albinelor se dezvolta printr-un consum sporit de polen,formatiunea denumita anatomic “corpul gras “,care, vulgarizind pe intelesul tuturor reprezinta un fel de slanina a albinei, in realitate fiind de fapt un depozit ce va asigura proteinele necesare organismului fiecarei albine pe timpul iernii,precum si hranirea matcii si a primelor serii de puiet in cazul -(de nedorit)-al lipsei altor surse de hrana proteica

Albinele care eclozeaza in intervalul 15 august -10…15 noiembrie ,traiesc de regula intre 5 si 8 luni pana-n primavara viitoare.Cu cat numarul de albine care vor intra in compozitia ghemului de iernare va fi mai mare,cu atat acestea isi vor mentine mai usor caldura in ghem la iarna consumand mai putina hrana raportata la fiecare albina din ghem,iar matca lor va putea incepe mai de timpuriu si-ntr-un ritm mai sustinut ouatul si aparitia noilor generatii de albine ale primaverii viitoare.

In concordanta cu aceste tendinte natural-biologice ale albinelor ca indivizi si ale coloniilor in ansamblul lor,se impune a se executa in stupi urmatoarele lucrari,pe care le voi enumera functie de importanta lor si de efortul financiar care trebuie -(sau nu)-sa le insoteasca.

1) Verificarea existentei si a calitatii matcii din fiecare colonie.Acolo unde nu exista matca ori aceasta e de slaba calitate se impune fie inlocuirea matcii fie unificarea coloniei cu una care are matca buna,lucrari pe care le voi prezenta detaliat intr-un articol urmator cu amabilitatea redactiei.

2) Aprecierea proviziilor,adica a cantitatilor de miere si pastura existente in fiecare stup,iar in cazul in care nu exista minim 2,5 kg de miere pentru fiecare interval ocupat cu albine,completarea urgenta -(cel mai tarziu pana la 20 septembrie)-a proviziilor , lucrare care se face de regula cu sirop de zahar invertit cu atentie,si administrat seara cat mai tarziu.Intrucat lucrarea necesita o oarecare pricepere o voi detalia intr-un numar viitor a ziarului printr-un articol aparte.

3) Continuarea tratamentului inceput in luna anterioara impotriva parazitului Varoa Destructor.si eventual,la nevoie efectuarea unui tratament preventiv impotriva endoparazitului Nosema Apis.Deoarece in ultimii ani legislatia Comunitatii Europene a obligat ANSVSA-ul sa autorizeze folosirea unui numar mult mai mare de produse antiparazitare fata de clasicele Varachet si Mavrirol cu care ne obisnuiseram inainte de anul 2007,voi aborda si aceste aspecte separat intr-un articol viitor.

Atat inlocuirea matcilor,-(eventual prin matci cumparate cu subventie de la un producator atestat si autorizat)-cat si hranirea suplimentara cu sirop de zahar,precum si tratamentele antiparazitare, sunt lucrari care pretind o oarecare cheltuiala din partea apicultorilor.

Experienta mea de pana acum mi-a dovedit ca mult prea adesea apicultorii-(mai ales cei mai in varsta)-sunt oameni cam zgarciti ,care ar vrea doar sa extraga miere si sa cheltuiasca cat mai putin -(sau deloc)-cu intretinerea stupilor si astfel se explica de ce adesea esecurile in apicultura nu apar la stuparii tineri si cat de cat instruiti sau corect indrumati ci la apicultori cu cateva decenii de experienta, dar care in raport cu necesitatile biologice normale ale albinelor sunt “picura pruna pe malai”cum spune un vechi proverb romanesc.Incepand din acest an, tratamentele antiparazitare ale albinelor sunt subventionate prin intermediul A.C.A. din Romania si al A.P.I.A.si-n judetul nostru,dar numai pentru apicultorii care adera la o forma asociativa recunoscuta piramidal.

In continuare voi arata si lucrarile care nu pretind absolut nici un efort financiar din partea stuparului,ci doar interes si dragoste fata de albine.Acestea sunt:

4)Stramtarea urdinisurilor -(intrarilor albinelor)- in stupi. Se impune a fi facuta pe de o parte dn cauza atacului puternic al viespilor la care asistam in aceasta toamna, iar pe de alta parte din cauza pericolului declansarii fenomenului de furtisag intre coloniile de albine.Cu cat oferta de cules din natura e mai saraca,cu cat numarul de colonii dintr-o stupina e mai mare,-(densitate ridicata)-, cu atat pericolul de furtisag e mai mare.Urdinisurile se pot stramta prin utilizarea blocurilor de urdinis din lemn a inchizatoarelor glisante din tabla ori a unor bucati de burete de taiate cu foarfeca la dimensiunea dorita.

Pentru prevenirea atacului viespilor unii apicultori buni cum sunt Decsei Stefan din Sieu ori Urs Calin din Bistrita,in aceasta perioada obisnuiesc sa inchida urdinisurile inferioare aflate la baza stupilor deschizandu-le pe cele superioare.Pentru prevenirea furtisagului,alaturi de reducerea urdinisurilor la cca 1 cm de urdinis calculat de fiecare rama existenta in stup-(deci la 12 rame max.12cm urdinis)-am invatat de la stuparii elvetieni sa pun pe scandura de zbor in fata urdinisurilor cate o bucata de sticla de marimea unei carti postale,pe care o fixez cu o pioneza de scandura de zbor si cu una de peretele stupului.Se poate folosi si folie de plastic ceva mai groasa si semielastica e genul plasticului folosit pentru radiografiile medicale ori a ambalarii diferitelor jucarii sau obiecte vestimentare-(camasi).In fiecare stupina e bine sa existe la indemana cateva geamuri de la demolari sau bucati de oglinda mai mari care sa poata fi rapid si usor asezate in fata stupilor care eventual ar fi atacati masiv de albine hoate.

5)Stramtarea treptata a cuiburilor prin trecerea dupa diafragma a fagurilor mai vechi,deformati ori cu multe celule de trantor.La nevoie se poate proceda si la descapacirea treptata a mierii ce o contin pt ca aceasta sa fie transportata de albine in cuib.Concomitent cu stramtarea nu trebuie insa neglijata o lucrare oarecum antagonica starmtarii si anume deblocarea cuiburilor,care se realizeaza prin introducerea periodica-(si numai la mevoie)-a cate unui fagure bun,cu celulele cladite corect in mijlocul cuibului.Atentie insa la un amanunt esential .Fagurele pentru deblocare nu se introduce niciodata uscat asa cum l-am luat din dulapul de pastrare ori din marginea cuibului stupului respectiv.Daca e introdus uscat albinele il vor umple rapid cu miere adusa de dupa diafragma,fie cu nectar in cazul existentei unui cules.Fagurele pentru deblocare trebuie pulverizat cu apa sau cu ceai in momentul introducerii.Eu pulverizez acesti faguri cu apa in care am introdus 10-15 ml / litru de apa dintr-o solutie alcoolica de tipul protofilului pe care mi-o produc in casa dupa o reteta proprie care nu e secreta si o pot la nevoie spune apicultorilor interesati.Fagurele umezit e imediat curatat de albinele sanitar si astfel matca-l va oua cu multa placere.

6) Mentinerea caldurii prin inlocuirea podisoarelor tip sita cu podisoare normale de scandura ori cu folie din polietilena,peste care se vor aseza cateva ziare vechi,ori hartie din saci de ciment recuperati -(nu primul strat care a fost in contact cu cimentul)-si eventual din 15 septembrie incolo chiar si cate o bucata de patura din lana ori chiar o bucata subtire de polistiren expandat.

Pana-n prezent,in zona Bistritei, existand un cules de intretinere relativ bun,doar stramtarea urdiniselor + stramtarea si deblocarea periodica a cuiburilor + invelirea peste folie sau podisor + tratamentele anti-varoa au fost suficiente pentru a mentine un bun ritm de ouat al matcilor tinere si sanatoase. Ramane sa vedem cum vor evolua conditiile meteorologice de acum incolo.

7)Nu in ultimul rand,acolo unde in luna august n-a fost analizata mierea din cuiburi pentru a se depista daca nu cumva contine un procent prea mare de miere de mana,aceasta lucrare trebuie facuta urgent.Despre pericolul pe care il prezinta mierea de mana pentru iernarea albinelor precum si despre metodele relativ simple de depistare a prezentei ei in rezervele pentru iernat voi scrie de asemenea intr-un articol aparte.Pana atunci insa ,avertizez apicultorii ca mierea cu mana este deosebit de periculoasa pentru albine mai ales daca ea nu este capacita.Apicultoarea austriaca Ana Maurizio ,arata inca din anul 1978 ca albinele evita sa capaceasca mierea cu un PH mai mare de 6,5…7-(cu reactie bazica si gust usor lesietic)- si ca in Austria mierea de acest fel contine in proportie de peste 60% mana fie de la molid fie de la stejar sau -mai rar-de la salcie.

Fara sa fi citit lucrarile Anei Maurizio,apicultorii tarani autodidacti din zona de munte cu care eu tin o permanenta si stransa legatura mi-au confirmat ca ei considera mierea pentru iernat periculoasa in special atunci cand albinele intarzie si ezita sa o capaceasca , mai ales daca mierea are si o tenta de culoare inchisa,gust usor lesietic si miros usor de cetina de brad.

Pentru lamurirea tuturor acestor aspecte de finete profesionala ori a altora de acest fel ce-ar putea aparea in apicultura, usa asociatiei noastre este in permanenta deschisa pentru toti cei care indragesc si cresc albina melifera si carora le place mierea.E posibil ca intr-un animit moment sa nu avem raspuns pentru o problema ori alta ,dar consultandu-ne cu apicultorii si cercetatorii din domeniu,cautand in literatura de specialitate cu siguranta vom gasi raspunsurile necesare intr-un interval de timp rezonabil. Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii ziarului.

Ing. zootehnist si licentiat in Drept

Andron Traian Ioan-Presedintele Filialei Judetene

Bistrita- Nasaud a A.C.A. din Romania