ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE DIN TRANSILVANIA

Prigoana impotriva Bisricii Ortodoxe romanesti, pornita de Biserica Catolica, papi si regi, continua si in sec. 14-15. Numeroase biserici romanesti din piatra dovedesc, fara dubiu, continuitatea poporului roman pe pamantul Transilvaniei. Amintim bisericile de la Densus (Hunedoara), Streisangeorgiu (sec.12), Gurasada, Strei, Santamaria, Orlea (sec. 13, luata mai tarziu de calvini), Nucsoara, Pesteana, Ostrov, Lesnic, Criscior (ctitorita de voievodul Balea si sotia sa Visa), Barsau, Ribita (ridicata de jupanii Vladislav si Miclaus), toate din sec. 14-15.Biserica din Streisangeorzu, facuta de cneazul Balea, in veacul 12, este cea mai veche cladire romaneasca pastrata toata. Biserica Sf. Niolae, din Scheii Brasovului, a jucat un puternic rol pentru credinciosii ortodocsi de aici. Mai avem bisericile din Seghiste (Bihor), Santana de Mures Tg. Mures), Zlatna (1424, Alba), Almasul Mare (1418). Cea mai veche manastire este la Peri, in Maramures, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail, ea fiind ridicata de Sas Voda, fiul lui Dragos, plecat in Moldova, la mijlocul veacului al 14-lea.In 1391, fiii lui Sas, voievozii Balita si Drag, au inchinat manastirea aceasta Patriarhiei din Constantinopol. Ucenici ai Sf. Nicodim de la Tismana au ridicat in veacul 14 manastirea Prislop, langa Hateg. De asemenea mai mentionam manastirile Geoagiu (Alba) si Ramet. In Banat avem manastirile Saraca, Partos, Varadia, Sredistea Mica, Sangeorge, Mesici, Lugoj (in sec. 14-15), in Bihor este manastirea Voivozi (sec. 14), iar in Maramures, manastirile Giulesti si Cuhea (sec.14). In pisania bisericii din Streisangeorzu din 1313-1314, apare numele preotului Nanes. In 1360 este amintit un scaun de judecata alcatuit din 12 cneji, 6 tarani si 5 preoti, prin tinutul Hategului. Preotii erau Dalc din Densusi, Zampa din Clopotiva, Balc din Pesteana, Dragomir din Tustea si protopopul Petru din Ostrov. In actele vremii, in 1364, il gasim si pe preotul Miroslav din Giulesti-Maramures. Au existat episcopii ortodoxe la Alba Iulia, Dabaca, Morisena si Biharea, in sec. 9-11, unele fiind inlocuite in sec. 11 cu episcopii catolice. La biser ica Manastirii Ramet (Alba) s-a descoperit in 1978 o inscriptie murala care consemna numele arhiepiscopului Ghelasie si numele zugravului Mihul din Crisul Alb, anul 1377, ceea ce ne duce la concluzia ca atunci, seful bisericesc ortodox transilvanean era arhiepiscopul Ghelasie, acesta fiind intaiul ierarh ortodox roman, cunoscut cu numele, in Transilvania.

Interesant de remarcat ca, dupa ce Mitropoliile din Tara Romaneasca si Moldova au fost recunoscute, credinciosii romani ortodocsi din Transilvania au avut stranse relatii cu acestea, iar mitropolitul Ungrovlahiei purta, la inceputul veacului 15, si titlu de « exarh al Ungrovlahiei si al Plaiurilor » ceea ce inseamna ca este imputernicit al Patriarhului din Constantinopol pentru credinciosii ortodocsi transilvaneni.

Ioan a fost alt ierarhortodox din Transilvania, stabilit la Hunedoara prin 1456, care hirotonea preoti ortodocsi romani. A fost arestat si dus la Timisoara, la ordinul inchizitorului papal Ioan Capistran, venit aici sa distruga “schismaticii”. In anul 1479 regele Matei Corvinul al ungariei, la rugamintea mitropolitului ortodox Ioanichie, a scutit pentru totdeauna pe preotii ortodocsi romani din Maramures de orice dari catre stat si a hotarat ca preotii de aici sa fie condusi de mitropolitul Ioanichie.

La finele veacului 15, mitropolitii ortodocsi romani din Transilvania s-au stabilit in satul Feleac, langa Cluj-Napoca. In 1488 este amintit aici arhiepiscopul Daniil care a dat dispozitie sa se copieze « Tetraevanghel slavon » si tot el a zidit o biserica la Feleac, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, avand ajutorul domnului Moldovei, Stefan cel Mare.

Poporul roman a trait permanent in Transilvania, avand o organizare bisericeasca proprie, cu preoti, protopopi, egumeni, vladici, biserici si manastiri, iar incercarile de atragere la catolicism au esuat. In a doua jumatate a veacului 14, stim numele unor mitropoliti ai Transilvaniei, unul cu resedinta la Hunedoara, altul la Ramet, un altul intr-un loc pe care inca nu-l cunoastem, iar patru la Feleac, langa Cluj-Napoca.