ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE DIN TRANSILVANIA

Au fost conditii foarte grele pentru Biserica Ortodoxa Romana din Transilvania. Ungaria a fost cucerita de turci in 1541, iar Transilvania, Banatul, Crisana, Satmarul si Maramuresul au format un principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman. In anul 1552 Banatul si o parte din Crisana au devenit pasalac, punct central fiind Timisoara. Situatia aceasta a teritoriilor romanesti a durat un secol si jumatate. Sasii transilvneni adera la noua confesiune luterana, iar o mare parte dintre unguri si secui intra la calvinism si o mai mica parte la unitarianism. Dieta Transilvaniei decreteaza, ca religii admise, noile confesiuni protestante, luterana, calvina sau reformata si unitariana. Biserica Ortodoxa Romana, ai carei credinciosi constituiau majoritatea zdrobitoare a populatiei din Transilvania, a ramas in pozitia de religie tolerata, nefiind recunoscuta de legislatia Transilvaniei. Cunoastem in a doua jumatate a secolului pe primul mitropolit, Ioan, hirotonit in 1553 in Tara Romaneasca, cu resedinta de vladica la Manastirea Prislop. Dupa el, a urmat mitropolitul Hristofor, in 1557, cu scaunul la Manastirea de la Geoagiu de sus (Alba). Urmeaza Sava, in 1559, care a venit din Tara Romaneasca. In ultimii 30 de ani ai veacului 16, Mitropolia Ortodoxa Romana a Transilvaniei si-a stabilit scaunul la Alba Iulia (Balgrad), care devenise capitala principatului. In 1572 a fost hirotonit in Serbia un nou mitropolit al Transilvaniei, Eftimie. In 1579 mitropolitul Ghenadie a fost hirotonit la Targoviste, iar in timpul pastoririi sale s-au tiparit cateva carti, la Brasov, de diaconul Coresi. In 1585 Ghenadie moare si soborul preotilor romani a ales ca mitropolit pe egumenul Ioan de la Prislop, care fusese hirotonit tot la Targoviste, de mitropolitul Ungrovlahiei.

Mitropolitul Ioan de la Prislop a pastorit in timpul marelui domnitor Mihai Viteazul, cel care, pentru prima oara a infaptuit unitatea politica a celor trei Tari Romane. Intr-un tratat incheiat in 1595 de trimisii sai cu principele Transilvaniei, se hotara ca Biserica Ortodoxa din Transilvania va avea libertate deplina, iar preotii nu vor fi de nimeni stanjeniti. Biserica Ortodoxa din Transilvania a fost pusa sub obladuirea Mitropoliei Ungrovlahiei, ceea ce demonstra unitatea care exista intre ele. Mihai Viteazul in 1597 a ctitorit la Alba Iulia o noua Catedrala mitropolitana si o resedinta pentru mitropolitul Ioan. Domnitorul roman a ridicat si alte biserici in Transilvania, la Fagaras si Lujerdiu (Cluj), iar un sfetnic al sau a construit o biserica de lemn la Ocna Sibiului. Nobilii din Transilvania au fost nevoiti sa scuteasca pe preotii ortodocsi de sarcinile iobagiei. Episcopia ortodoxa de la Vad si Biserica episcopala au fost infiintate de Stefan cel Mare, spun unii cercetatori, pentru ortodocsii romani din feudele sale din Transilvania. Episcopia Vadului cuprindea 24 de sate, intre Bistrita si Gherla, 50 sate apartineau Bistritei si 60 sate care tineau de Ciceu. Anastasie, un fost sef militar al domnitorului Petru Rares al Moldovei, a daruit Episcopiei doua mosii, Bogata de Sus si Bogata de Jos, el devenind primul episcop de Vad. Episcopii Vadului (se intalnesc pana pe la mijlocul sec. 17) erau hirotonisiti de mitropolitii de la Suceava, unii dintre ei fiind moldoveni.

Primele carti in limba romana au vazut lumina tiparului la Sibiu, unde exista o tipografie cu litere cirilice inca din prima jumatate a veacului 16, condusa de Filip Moldoveanul. Luandu-se dupa cartile tiparite de Macarie, Filip a turnat material tipografic si xilografic nou. El a folosit, pentru prima data la noi, gravura ilustrata in lemn, iar in 1544 a tiparit un « Catehism romanesc », pierdut din pacate. El cuprindea Cele 10 porunci, Simbolul credintei, Tatal nostru. In 1546 a iesit de sub tipar un « Tetraevangheliar slavon », in care, pe una dintre pagini apare stema Moldovei. Intre 1551-1553, Filip a tiparit a treia carte, « Tetraevangheliarul slavo-roman, aceasta fiind cea dintai carte in limba romana care s-a pastrat si totodata prima carte bilingva aparuta la noi.

In sec. 16 Biserica Ortodoxa Romana din Transilvania a putut vietui gratie ajutorului dat de domnii Tarii Romanesti si Moldovei. Mitropolia Transilvaniei si-a mutat resedinta, succesiv, de la Feleac, la Geoagiu, Lancram si Alba Iulia.