Kendama, yo-yo sau titirez: jucăriile care revin la modă
O minge de lemn legată cu o sfoară de un mâner sculptat, aruncată în aer și prinsă în cupă printr-o mișcare precisă a încheieturii - kendama nu are niciun ecran, niciun sunet electronic și nicio baterie de schimbat. Și tocmai de aceea, în ultimii ani, a ajuns să fie căutată cu insistență de adolescenți și adulți tineri care altfel petrec ore întregi pe telefon. Paradoxul e doar aparent: jucăriile de îndemânare au revenit în atenție exact prin intermediul rețelelor sociale pe care le concurează.
Cum a ajuns kendama să fie din nou la modă în România
Revenirea kendamei în România nu s-a produs printr-o campanie de marketing, ci printr-un mecanism mai organic. Bisoi, unul dintre cei mai urmăriți influenceri autohtoni în rândul copiilor și al Generației Z, a adus jucăria în fața unui public larg, iar videoclipurile cu trick-uri au generat rapid interes și imitație. La asta s-a adăugat un al doilea motor, mai subtil: aceiași copii care se jucau cu kendama acum câțiva ani au crescut și, conduși de nostalgie, și-au cumpărat din nou. Rezultatul este o comunitate activă, departe de imaginea jucăriei pentru copii mici - kendama are competiții naționale și internaționale, iar România are deja un campion european în persoana lui Adrian Vilău, titlu obținut în 2024.
Jucăria în sine are origini japoneze și o complexitate surprinzătoare pentru cine o vede prima dată. Mânerul din lemn (ken), cupele (sarado) și mingea (tama) legate printr-o sfoară permit, în teorie, peste 1.000 de tehnici diferite, de la mișcări de bază accesibile copiilor de 7 ani până la combinații pe care jucătorii avansați le exersează luni întregi. Această scară largă de dificultate este unul dintre motivele pentru care jucăria reușește să rețină atenția pe termen lung, nu doar câteva zile.
O piață globală în creștere structurală
Datele de piață confirmă că nu e vorba de un trend sezonier. Piața globală de kendama a fost evaluată la circa 380 de milioane de euro în 2025 și este proiectată să ajungă la aproximativ 630 de milioane de euro până în 2034, cu o rată de creștere anuală de 6,5% (DataIntelo, 2026). Yo-yo-ul urmează o traiectorie similară: de la circa 240 de milioane de euro în 2024, piața sa globală este așteptată să depășească 375 de milioane de euro până în 2033.
Expansiunea este alimentată de conținutul viral de pe TikTok, Instagram și YouTube, unde tutoriale și challenge-uri cu jucării de îndemânare acumulează milioane de vizualizări. Există și un context mai larg: părinții și educatorii au recunoscut din ce în ce mai mult beneficiile de dezvoltare ale acestor jucării - coordonarea ochi-mână, capacitatea de concentrare, răbdarea în fața unui obstacol. Sunt calități pe care fidget toy-urile sau divertismentul digital nu le antrenează în același mod, ceea ce explică în parte de ce kendama, yo-yo-ul sau titirezul rezistă concurenței ecranelor.
Datele Google Trends arată un interes ciclic pentru kendama, cu un vârf notabil în decembrie 2024 (scor 82, coincizând cu cumpărăturile de sărbători) și o creștere separată în mai 2025 pentru termenul „kendama pro" (scor 29), care sugerează că cererea se deplasează treptat și spre modele avansate, nu doar spre variante de introducere. Cei care caută kendama online găsesc tot mai des și recenzii ale comunității, nu doar fișe de produs.
Titirezul și yo-yo-ul, revigorare prin comunitate
Kendama captează cea mai mare atenție în prezent, dar nu este singura jucărie de îndemânare care a revenit în prim-plan. Yo-yo-ul are o comunitate globală bine organizată, cu competiții internaționale structurate pe stiluri de joc și cu echipamente care pot depăși cu ușurință câteva sute de lei pentru modelele profesionale. Titirezul, în variantele sale moderne electrice sau giroscopice, a câștigat teren ca jucărie de colecție și de performanță, departe de versiunea simplă din lemn pe care o știu generațiile mai vechi.
Ceea ce au în comun aceste trei categorii este că oferă o progresie clară: există întotdeauna un trick următor de învățat, o tehnică mai dificilă de stăpânit. Această structură de recompensă graduală este exact ceea ce reține utilizatorii în comunitățile online dedicate și transformă o jucărie într-un hobby pe termen lung.
Ce înseamnă în practică să cumperi o kendama
Gama de prețuri pentru kendama pe piața românească este mai largă decât ar sugera aspectul simplu al jucăriei. Un model de intrare costă în prezent în jur de 50-100 de lei și este potrivit pentru cineva care vrea să testeze jocul fără o investiție semnificativă. Modelele intermediare și cele profesionale, certificate pentru competiții, pot ajunge la 300-350 de lei sau mai mult, în funcție de calitatea lemnului, de echilibrul mingii și de marca producătorului.
Alegerea corectă depinde de nivelul jucătorului. Un începător nu are nevoie de o kendama profesională, dar nici o jucărie prea ușoară nu va oferi satisfacția progresului. Oblio.ro curatoriază selecția de kendame din gama Kendama Europe pornind de la nivelul jucătorului, ceea ce face alegerea mai directă pentru cine nu știe de unde să înceapă. Jucăriile Oblio acoperă întreaga gamă de vârstă și nivel, de la primele exerciții până la modele destinate competițiilor.
Vârsta recomandată pentru primele exerciții este de 7 ani, sub supraveghere, dar comunitatea activă include în proporție semnificativă adolescenți și adulți. Părintele care cumpără kendama pentru un copil de 10 ani ar putea descoperi că ajunge să o folosească la fel de des.
De ce acum și nu altă dată
Revenirea acestor jucării nu este întâmplătoare în contextul actual. Îngrijorarea față de timpul petrecut în fața ecranelor a crescut, iar părinții caută activ alternative care să mențină atenția copilului angajată fără a implica un dispozitiv. Jucăriile de îndemânare răspund acestei nevoi fără să pară o soluție de compromis - sunt competitive, sociale, vizuale și pot fi practicate oriunde.
La asta se adaugă dimensiunea comunitară online, care funcționează invers față de ce s-ar aștepta: în loc să înlocuiască jocul fizic, rețelele sociale îl alimentează. Un clip cu o combinație reușită de kendama generează dorința de a reproduce tehnica în realitate, nu de a rămâne spectator. Acesta este motivul pentru care kendama, yo-yo-ul și titirezul nu mai sunt percepute ca jucării ale trecutului, ci ca hobby-uri cu o comunitate prezentă și activă.
Surse:
- DataIntelo - Kendama Market Research Report 2034, dataintelo.com/report/kendama-market, 2026
- DataIntelo - Yo-Yo Market Research Report 2033, dataintelo.com/report/yo-yo-market, 2025
- Accio.com - Kendama Trend: Global Resurgence of Japan's Iconic Skill Toy, accio.com/business/kendama_trend, 2026
- Scena9 - Kendama se întoarce, scena9.ro/article/kendama-joc-popularitate-viral-copii-influenceri-nostalgie, 2025
- Business Magazin - Cum reușește o jucărie veche de secole să devină fenomenul noii generații, businessmagazin.ro/analize/comert/cum-reuseste-o-jucarie-veche-de-secole-sa-devina-fenomenul-noii-23027061, 2025
Citiţi şi:
- Campania europeană pentru siguranța jucăriilor: să asigurăm siguranța copiilor noștri
- DSP BN:Jucăriile pe care ar trebui să le evitați
- De la ecrane la emoții: Kendama a cucerit „Școala Altfel” la Sângeorz-Băi
- Să ne bucurăm de jucării de mici- sfaturi pentru alegerea jucăriilor de la reprezentanții Nichiduta.ro
- Cum alegi jucării care dezvoltă inteligența emoțională
























Adaugă comentariu nou