L A 2 DECEMBRIE…1 8 0 4

La 2 decembrie 1804 s-a desfășurat, cu mult fast, în Catedrala Notre Dame din Paris, încoronarea ca împărat al francezilor a lui Napoleon Bonaparte, care fusese în perioada 1799-1804 Prim Consul al Republicii Franceze. Prin încoronarea sa, Franța se transforma din Republică, în Imperiu, cunoscut în istorie sub numele de Primul Imperiu Francez.
La încoronarea sa, Napoleon a afirmat că „Imperiul înseamnă pace”, dar anii ce au urmat au dovedit contrariul, deoarece au avut loc un șir lung de războaie, aproape în fiecare an, războaie determinate de rivalitatea dintre burghezia franceză și cea engleză, de ambițiile lui Napoleon Bonaparte și a generalilor săi de a câștiga glorie, bogăție și lux.
Prin încoronarea sa ca împărat, Napoleon Bonaparte s-a prezentat în fața națiunii franceze ca restauratorul unității naționale, ca paznicul cel mai zelos al cuceririlor revoluționare, ca purtător al gloriei franceze. Deși, era pentru mulți francezi, un străin, un metec, un corsican, s-a integrat așa de bine în spiritualitatea franceză, încât îi plăcea să spună că „dragostea de patrie este prima virtute a omului civilizat”.
Oare, această expresie mai este actuală ? …
Anul viitor, se vor împlini 250 de ani de la nașterea acestei mari personalități a istoriei moderne care a fost socotit Alexandru, Hanibal, Cezar și Cromwell în aceeași persoană, omul care a dus până la infinit ceea ce până la el era socotit ca limită extremă a minții și energiei umane, „cel mai puternic suflu de viață care a însuflețit vreodată țărâna umană”.