La concurs…

Într-o instituţie britanică existau două posturi de institutoare, pentru care s-au prezentat trei candidate. În urma corectării lucrărilor, cea mai bună lucrare a fost a unei tinere de un an vechime. Cea mai în vârstă dintre candidate îi reproşă directorului:

- Totuşi, nu cred că e bine ca eu, cu 20 de ani vechime, să nu pot ocupa postul, în vreme ce o tânără cu abia un an de activitate să aibă acces înaintea mea.

- Stimată doamnă, replică directorul. Se poate, ceea ce spuneţi dumneavoastră, dar se vede că tânăra despre care vorbiţi are un an bun de activitate, iar dumneavoastră tot un an, pe care îl aveţi repetat de 20 de ori.

x x x

Se poate ca anii să se scurgă precum un râu şi noi să fim lipsiţi de progres profesional sau spiritual. Nu e de mirare că în viaţă întâlnim oameni care au vârste foarte înaintate, dar sunt copii în comportament, credinţă, căsnicie. Să fim atenţi să-i vedem cum spun ei infantil: „aşa vreau eu… fiindcă aşa vreau eu, aşa să se facă”. Nimic mai iraţional, nimic mai similar decât comportamentul mozocului cu biberon care vrea Luna – covrigul auriu de pe cer:

„…ee-e! Vleau, vleau, dă-mi-o!”

„Ce, puiule? Ia-ţi-o singur” – zice mama, uluită de personalitatea sâcâitoare a mucosului.