Lecturați Revista semestrială de cultură și opinie ASTRA năsăudeană!

Cine are posibilitate, curiozitate și răbdare să lectureze Revista semestrială de cultură și opinie ASTRA NĂSĂUDEANĂ, Nr. 22 din dec. 2023, editată de Despărțământul ASTRA Năsăud, poate deduce ușor îndemnul pe care îl fac autorii articolelor pentru a cunoaște realități din Ținutul Năsăudului, și nu numai.
Încă din urmă cu 130 de ani, când s-a ținut a doua Adunare a ASTREI la Năsăud, eveniment bine descris de prof. Ioan Seni, și până azi, ASTRA a coagulat eforturile de propășire a zonei depuse de administrație și personalități. O realizare deosebită pentru acest Ținut, a fost înființarea Gimnaziului Grăniceresc (azi Colegiul Național George Coșbuc) în urmă cu 160 de ani, absolvenții căruia s-au remarcat prin realizări deosebite, iar 17 dintre ei au ajuns academicieni, dovedind prin asta că „Liceul din Năsăud o fost o mare binefacere pentru poporul din ținutul grăniceresc, ca și din partea de nord a Ardealului”. Despre învățământ s-a exprimat convingător și argumentat academicianul Ioan Aurel Pop la o discuție cu Augustin Păunoiu. „Învățătura înseamnă lumină și neputința de a fi manipulat, înseamnă libertate și cunoaștere”. Dar pentru aceasta este nevoie de oameni competenți, începând cu învățătorul din cel mai izolat sătuc. Cunoașterea nu se poate realiza numai prin digitalizare, este nevoie de un efort constant al creierului care este capabil să înțeleagă schimbările din toate domeniile, dacă i se cere acest lucru mai ales în perioada acumulărilor cantitative. Opinii despre importanța școlii și a slujitorilor săi și-au exprimat Liliana Călini și Ana-Maria Șincari care văd în persoana dascălilor „ziditori de bunătate și înțelepciune”, capabili să-i ajute pe elevi să treacă „pragul vârstei inocente”,
În Ținutul Năsăudului se mai află sate ce păstrează ceva din „veșnicie” din valori tradiționale așa cum sunt descrise ele de Academicianul Eugen Simion, de Vasile Călini, Ioan și Lucreția Mititean, Rodica și Mircea Daroși, imortalizate pe pânze de pictorul Nachita Bumbu, și „vetre de lumină” care fac posibilă o întâlnire între om și Dumnezeu.
Prin „File de istorie”, ni se amintește de „Baba Novac – între adevăr istoric și legendă, de Bătălia de la Podul Arcole (15-17 nov. 1796) când grănicerii năsăudeni s-au opus cu succes trecerii armatelor franceze comandate de Napoleon Bonaparte și încercuirea armatei austriece, despre Tunelurile secrete de sub Muzeul Grăniceresc Năsăudean, despre Samoilă Mârza, fotograful care a imortalizat delegația comunei Ilva Mare la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Dec. 1918, despre Istoricul Parohiei Ortodoxe Române Năsăud I.
În paginile revistei apar și scurte „însemnări” despre cei „trecuți din lumea cu dor, în lumea fără dor” ... prof. Dorel Coc, Lucian Bichigean, Maria Steluța Someșan.
Confesiunile lirice ale Anei-Maria Păunescu, care și-a lansat la Năsăud două volume de versuri, sunt completate cu „Lirica Astristă” prin Veronica Oșorheian, Paraschiva Cărbunari, Macedon Tofeni, Ioan Lăpușneanu, Claudia Talpoș,Pavel Sârbu, și te cheamă parcă să afirmi ... „Mă-ntorc la tine, poezie !”.
După ce lecturezi pe îndelete ASTRA NĂSĂUDEANĂ, Nr. 22, chiar cu unele reveniri, îți dai seama că atâta timp cât „vechea gardă” formată din Ioan Seni, Mircea Daroși, Ioan Boțan, Ioan Mititean, Floarea Pleș, Lucian Vaida ș. a. va „ține aproape”, în Ținutul Năsăudului, ... „tot ce-i românesc nu piere ... și nici nu va pieri !”.