Luminiţa Martiţa, cu mâinile de aur şi mintea unui laureat, în podgoria de la Dumitra

          Sub acest nume frumos, românesc, ce luminează podgoria de la Dumitra, se ascunde o fiinţă cu totul deosebită. Lumina degajată din ochii acesteia parcă cuprinde toată frumuseţea acestei lumi. Lucrează în vie. Tot timpul anului. Contrar unor păreri că doar în campanii omul-specialist trebuie să-şi facă prezenţa, Luminiţa este aici tot timpul şi s-a înfrăţit cu vinurile nobile, soiuri pe care le consideră copiii ei. Este aidoma unei mame grijulii care-şi priveşte pruncul cu acea dragoste ce nu poate fi exprimată în cuvinte ci doar trăită şi priveşte via conducând-o de la plantare la rod. Discută cu fiecare mugure de rod, mângâindu-l ca pe un copil. S-a statornicit o legătură foarte greu de descifrat. Am întâlnit-o şi acum, în preajma iernii, în via de la Dumitra a celebrului, nu numai printre viticultori, ing. Harşianu. Se terminase culesul strugurilor, dar Luminiţa, în clipe de repaus, coboară în vie şi parcă stă de vorbă cu fiecare coardă nobilă, mulţumindu-le pentru boabele de struguri dăruite în acest an. Îmi vorbeşte şi acum despre coarda de rod, tulpina semiînaltă, despre şcoală, o adevărată academie viticolă locală pe care o patronează cu multă ştiinţă de carte. Aici, la Dumitra, acum, în spaţiile special amenajate urmăreşte miraculosul proces al naşterii vinului. Mustul, încet-încet se transformă în vin. O temperatură controlată este foarte importantă pentru calitatea lichiorii. Urmăreşte cu atenţie, ceas de ceas, ce se întâmplă în cramă. Şi intervine atunci când este nevoie. Nu aşa, la întâmplare, ci după nişte reguli stricte, impuse de tehnologie.

          Luminiţa nu este un om oarecare. Este un specialist autodidact. A făcut şi şcoală superioară, dar s-a specializat în practică acolo, în plantaţia de vie, sub privirea maestrului.

          Luminiţa Martiţa, pe numele întreg, este aproape o instituţie dacă mă gândesc la modul cum lucrează, cum se perfecţionează, cum îi învaţă şi pe ceilalţi. Învaţă muncind şi munceşte învăţând. Şi dacă o să aveţi plăcerea şi vă invit s-o faceţi, să gustaţi din vinul de Dumitra, să vă gândiţi că el, vinul, poartă şi pecetea unui om cu totul dăruit viei pe care o îndrăgeşte şi o iubeşte ca pe propriul copil. Acest om este Luminiţa Martiţa, cu mâinile-i de aur şi mintea unui laureat.