LUPTA din 1908 și GAZETA TRANSILVANIEI din 1908. Virginia Grivase – Premianți – Teatru (Șoimuș)

            În periodicul „Lupta” (an. II, nr. 81, din 11/24 aprilie 1908) ce apărea la Budapesta, citim o „Rectificare”, prin care Virginia Grivase, „învățătoare română, gr.-cat.”, nega faptul că ar fi semnat un „Protest” „al aderenților fostului prof. prep. din Gherla, Anton Domide”. „Nu înțeleg cum s’a făcut aceasta, scria V. G., după ce eu n’am nici un fel de cunoștință despre acel Protest, ca autorii lui astfel să poată abuza de sentimentul de drept etic și de bunăvoință al cuiva”. Virginia Grivase aprecia și recunoștea „munca cinstită și zelul manifestat de prof. A. Domide pentru ridicarea neamului românesc din acele părți, dar, necunoscând nici un fel de cunoștință despre acel Protest, nu mă pot identifica cu cuprinsul lui” scria Virginia Grivase, din Năsăud, în 21 aprilie 1908. Precizăm că profesorul Anton Domide fusese demis din funcție de către autoritățile maghiare. Protestul, în întregime, a fost publicat în „Gazeta Transilvaniei” (nr. 76, an. LXXI, din 4/17 aprilie 1908), împreună cu numele semnatarilor.

*

            În numărul 138 al aceleiași publicații ( „Lupta”, an. II, din 2/15 iulie 1908), citim o listă lungă cu „Românii din Ungaria care au primit premii și recompense la expoziția generală română din 1906”; lista a fost continuată și în numărul următor. Din Bistrița-Năsăud, „Medalia de argint cu diplomă specială” a fost acordată următorilor:

• expozantul Alexandru Roșu din Bistrița;
• Societatea „Aurora” din Năsăud;
• Societatea „Fortuna” din Rodna Veche;
• Societatea „Mercur” din Năsăud;
• Societatea „Monoreana” din Monor;
• Societatea „Bistrițeana” din Bistrița;
• Societatea „Coroana” din Bistrița;
• Societatea „Scânteia” din Tăure;
• Societatea „Șoimușana” din Șoimuș;
• Societatea „Speranța” din Borgo Prund.
•  

În numărul 179/1908, citim o notiță cu titlul „Teatrul din Șoimuș”. Din ea, aflăm că preotul I. Baciu s-a trudit să construiască în satul Șoimuș un teatru românesc. „Visul îi era aproape împlinit când a primit ordin de la protopretorele din Bistrița […] să se oprească deschiderea acestui teatru”. În acest ordin scris, i se amintea că „în conformitate cu articolul 1 al legii XXXI din 1848, trebuie să ceară pentru clădire autorizație comitatense”, fiindcă fără ea „nu se va primi această concesiune”. Pentru a i se pune bețe-n roate lui Baciu, s-a cerut să fie verificat „dacă a făcut colectă în favorul teatrului […] și să dea seamă, cu documente, despre sumele intrate în mâna lui, să anexeze cupoanele mandatelor și toate actele privitoare la clădirea teatrului”.

În „Gazeta Transilvaniei” (nr. 76, an. LXXI, din 4/17 aprilie 1908), ce apărea la Brașov, la „Știrile zilei”, cu subtitlul „Pentru teatrul românesc”, părintele Ioan Baciu din Șoimuș scria următorul apel: „Venitul curat dela broșurelele mele ce le’am pus în vânzare, Prospectul cu 2 coroane și Regulamentul de teatru cu 1 coroană, l’am oferit întreg pe sama Tovărășiei Teatrale de aici carea chiar acum edifică un teatru poporal cu trei rânduri de lojă și o galerie, unde încap peste 200 spectatori. Teatrul a ajuns deja sub acoperământ, dar până la deplina lui gătire se recer încă multe spese. De aceea, sunt prea încredințat că nu vă veți supăra pentru că îndrăsnesc a vă aduce aminte ca să trimiteți și Dvoastră prețul broșurei ce ați binevoit a primi, căci acum are Tovărășia noastră teatrală mai mare trebuință de ajutor de bani. După inaugurarea teatrului am să public o dare de samă amănunțită despre spesele și venitele de clădire pe cum și fotografia teatrului, atât a interiorului, cât și a exteriorului. Totodată, vă rog a propaga în cercul cunoscuților Dvoastre lățirea acestor broșuri, pentru care bunăvoință anticipative vă mulțumesc. Ioan Baciu, preot în Șoimuș”.

                                                                         Icu Crăciun