Miniştrii Ariton şi Ialomiţianu, interpelaţi fără menajamente de managerii bistriţeni

Oamenii de afaceri bistriţeni nu s-au lăsat impresionaţi de oficialităţile guvernamentale prezente, vineri, la Bistriţa, şi au dat dovadă de un simţ pragmatic, care, din nefericire, le lipseşte celor care ne conduc. Managerii celor mai importante firme din Bistriţa au punctat foarte bine pe domeniile de activitate pe care le reprezintă, cu argumente, ba au mai dat şi sugestii miniştrilor Ion Ariton şi Gheorghe Ialomiţianu, fără a cere drepturi de autor. Dacă sugestiile, sau doleanţele acestora vor găsi ecou şi la Guvern, vom vedea în perioada imediat următoare, mai ales că amfitrionul întâlnirii, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean, a trasat sarcini precise miniştrilor Economiei şi Finanţelor, pentru ca problemele să nu fie ridicate şi la anul, aceloraşi miniştri sau altora.

Ioan Chiciudean (IPROEB) reclamă concurenţa neloială din domeniu

Sperând că prezenţa reprezentanţilor Guvernului la Bistriţa nu reprezintă doar o bifare a unei agende, directorul general al IPROEB i-a reamintit ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ioan Ariton, ce a mai repetat şi predecesorului său, Adriean Videanu, dar şi altor miniştri, prim-miniştri, “paraminiştri”, cu speranţa că insistând, cineva va lua o decizie. Pe scurt: producţia autohtonă nu doar că nu este încurajată, mai mult este dezavantajată legislativ în faţa produselor din afara spaţiului UE.

“De ce ministrul Economiei, Comerţului şi mediului de Afaceri nu introduce printr-un ordin al ministrului reglementări care să prevadă ca toate cablurile şi conductoarele energetice din ţara noastră să fie fabricate după aceleaşi norme tehnice, armonizate cu cele UE. Altfel, fiecare distribuitor de energie electrică – ENEL, E. ON, Electrica etc. – are propriiile norme, care pentru a le îndeplini ne pun să avem mari costuri de omologare”, a întrebat Ioan Chiciudean. Directorul general al IPROEB l-a întrebat pe acelaşi ministru de ce producţia autohtonă de cabluri nu este reglementată de cerinţe standard de fabricaţie, unii producători nevând nici măcar tehnologia minimă de control. “Totdeauna când veţi vedea la TV un incendiu produs de un scurt circuit, să ştiţi că are legătură cu această întrebare”, a menţionat Chiciudean.

Managerul bistriţean a ţinut să-I spună ministrului Ariton că orice producător român care vrea să-şi exporte cablurile în UE, dar şi în afara UE, are nevoie de fel de fel de autorizări şi omologări specifice. În schimb, “în România intră pe piaţă, cabluri fără nicio cerinţă de omologare, din Turcia, China, India, Egipt etc”.

Gavril Mureşan (Electroplast): În lipsa unor măsuri, vom ajunge un SRL al Chinei

Preşedintele CA al Electroplast, Gavril Mureşan, a fost uşor mai „aprins” în argumentarea problemelor. „Am fost la domnul Videanu, împreună cu dl. Chiciudean şi alţi producători, am stabilit un calendar, care până la urmă nu s-a respectat. Toate aceste probleme au fost specificate clar, sigur este un vid legislativ şi ar trebui să forţăm lucrurile în momentul acesta. Nimeni nu ne mai pune în traistă, iar războiul economic este pe viaţă şi pe moarte”, a precizat Mureşan.

El s-a arătat nemulţumit şi de o adresă transmisă acum câteva luni de Ministerul Economiei prin care se cerea un punct de vedere al producătorilor români cu privire la ridicarea taxelor vamale în UE pentru importurile de cabluri electrice din China. „Noi cei care umblăm zi de zi şi stăm, de la Bursă începând, până la pieţe, vedem că vom fi un SRL al Chinei toată Europa asta. Aş vrea să ştiu care este poziţia Ministerului Economiei, sigur noi am fost total împotrivă, acel răspuns trebuia să fie dat către Comisia Europeană care să răspundă, la rândul ei, Chinei. (…) China nu doar că introduce în piaţă produse neconforme, dar sunt şi alte aspecte. Noi producem în România şi în Europa după reguli clare, de bursă, de achiziţii, China, India şi Turcia nu joacă după aceste reguli, nici Rusia. Aceste materii prime noi le cumpărăm după Bursa de la Londra, iar pentru ei Bursa de la Londra este un barometru prin care ştiu cum să acţioneze ca să intre pe piaţă sub preţurile noastre”, a justificat reprezentantul Electroplast.

„Atractivitatea unei ţări este dată de kilometri de autostradă”

Gavril Mureşan a criticat şi modul în care autorităţile îşi fac treaba pentru asigurarea unei infrastructuri de bază, pentru sprijinirea economiei româneşti şi atragerea de investitori. „Acest grad de îndatorare al României (n.r. - de doar 32% din PIB) nu este o laudă. Trebuia ca acest grad de îndatorare să fie mai mare, mult mai mare, dar să avem o infrastructură foarte bine pusă la punct. (…= Infrastructura nu-i o sursă din care să furăm bani. Infrastructura este o necesitate absolută. Viteza de rotaţie în economie este direct proporţională cu kilometri de autostradă pe cap de locuitor. Faceţi acest calcul şi veţi constata că suntem ultima ţară din Europa, cum de fapt suntem economic. Cine mai e după noi în UE?”, a reclamat managerul bistriţean. Potrivit acestuia, şi investiţiile în infrastructură s-au făcut alandala, în contextual în care Coridorul IV, care asigură legătura cu UE (unde merg 70% din exporturi) a fost mai puţin important ca Autostrada Soarelui.

Toate aceste explicaţii au şi un argument economic: o firmă din România face cu trei TIR-uri cât alta din UE cu 1,2 maşini de transport, adică cu supracosturi. Mureşan le-a explicat mebrilor Guvernului că, în condiţiile în care acum “nu este de lucru în Europa”, investiţiile s-ar putea face cu costuri mai mici.

Pentru …autostradă, răspunsul a venit simplu: continuăm marele Plan Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, adică facem 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale. Ce, pe la Strâmba sau Chiochiş nu putem face export, întrebăm noi?

Clementin Ionescu (RAAL): Susţineţi exportul şi cercetarea!

Directorul de strategie al RAAL, Clementin Ionescu, a cerut Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri să aloce fonduri mai mari pentru activitatea de cercetare – inovare, dar şi pentru prezenţa la târgurile internaţionale de profil. “Mi se pare normal ca statul să încurajeze mult mai mult exportul decât o face acum. Sunt tot felul de programe care subvenţionează cercetarea, proiectarea. Cred că trebuie acordată o atenţie specială pentru firmele care fac export, în ceea ce priveşte alocarea fondurilor de cercetare. Acolo e multă birocraţie”, a precizat reprezentantul RAAL Bistriţa.

Ionescu a adăugat că ministerul de resort ar trebui să subvenţioneze mai bine participarea firmelor româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale. Oricum, RAAL va fi prezent, în acest an la cinci astfel de târguri. S-a întâmplat, potrivit reprezentantului firmei bistriţene, ca România să aibă un stand de 60 mp, iar RAAL Bistriţa de 70 mp. Asta, pentru a avea o imagine a modului cum se gândeşte Guvernul să promoveze economia românească!

Agricultorii au cerut bani de la Finanţe pentru subvenţii

Reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Bistriţa-Năsăud, prof. P Cătinean, a ridicat problema fiscalizării micilor fermieri din judeţ şi de oriunde. “Nu putem pretinde fiecărui ţăran să aibă ştampilă şi contabil”, a tras atenţia acesta, menţionând că aceste chestiuni îi descurajează pe agricultori în demersul de accesare a fondurilor europene. El a propus ca Fiscul să-şi ia banii fir prin intermediul primăriilor, fie prin “cooperativele agricole”.

Ioan Câmpean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine, i-a cerut ministrului Finanţelor să sprijine MADR în vederea acordării subvenţiilor până la finele anului 2011.

Nu în ultimul rand, merită amintite intervenţiile altor oameni de afaceri care au invocat fie birocraţia şi non-acţiunea în domeniul fondurilor europene, fie supraaglomerarea de personal în sistemul public. De exemplu, Emilian Ivanov, reprezentant al SC LUXELACALIS SRL Bistriţa, a avut două propuneri “constructive”, care vor conduce la crearea de locuri de muncă. Externalizarea serviciilor de curăţenie şi de mentenanţă a clădirilor (în condiţiile în car, în prezent, 30% din personalul bugetar se ocupă de servicii de administrare, curăţenie etc.), dar şi “privatizarea” corpul executorilor fiscali au fost cele două sugestii, care n-au fost îmbrăţişate foarte tare de ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu.