MIRCEA GELU BUTA ÎN ROMÂNIA LITERARĂ

Mircea Gelu Buta în revista „România literară”? Da, pe bună dreptate. Lucrarea „Poetul Andrei Mureşanu în memoria contemporanilor”, apărută sub semnul „Arhivele Bistriţei”, Anul I, Fascicula 2, Editura „Presa Universitară Clujeană”, 2016, în coordonarea lui Mircea Gelu Buta, constituie tema unui articol semnat de Ion Buzaşi, iar prezenţa în paginile prestigioasei reviste atestă, din start, faptul de-a corespunde exigenţelor de aici, de publicare a materialelor de calitate.
Ion Buzaşi, el însuşi preocupat de memoria vie a lui Andrei Mureşanu ( în 2006 îngrijeşte o antologie cu poezii dedicate poetului, „Andrei Mureşanu, poetul tribun”, Omagii lirice, Editura Astra- Dej ), scoate în evidenţă importanţa demersului publicistic al lui Mircea Gelu Buta, de a contribui la neuitarea poetului bistriţean, tocmai în anul împlinirii bicentenarului naşterii sale.
După 200 de ani, la Bistriţa au loc evenimente care marchează în conştiinţa contemporanilor importanţa lui Andrei Mureşanu pentru acest loc şi pentru această ţară.
Cartea de care se ocupă Mircea Gelu Buta cuprinde conferinţele susţinute la 19 martie 2016, cu prilejul dezvelirii bustului poetului, realizat de către sculptorul Alexandru Gavrilaş, şi amplasat în curtea casei memoriale „Andrei Mureşanu” ( Bistriţa având şi o statuie Andrei Mureşanu, existentă în Piaţa Centrală). Este vorba despre „Un bistriţean nemuritor”, de Mircea Gelu Buta, de „Andrei Mureşanu, linii de portret”, de Ion Buzaşi, de „Paternitatea melodiei imnului Deşteaptă-te, Române!”, de Vasile Oltean, de „Drumul către culmi”, de Aurel Rău, de „Andrei Mureşanu – teoretician literar”, de Constantin Cubleşan şi de „Statuia poetului Andrei Mureşanu la Bistriţa”, de Mircea Gelu Buta şi Andrei Onofreiu. Cartea cuprinde şi însemnări documentare, note şi fotografii de epocă.
Contribuţiile la această carte descoperă şi dezvoltă un profil complex al lui Andrei Mureşanu, de pe vremea când scria la „Gazeta de Transilvania” şi la „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, preocupat de soarta poporului său, „Înaintea ochilor mei stă ziua- noaptea poporul de la sate, de a cărui înaintare în cultură, bunăstare şi înflorire materială şi spirituală m-aş bucura din adâncul sufletului”, ca poet, ce scrie imnul revoluţionar „Deşteaptă-te, Române!”, numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”, cu formare în locuri de referinţă, care l-au influenţat, cum sunt Bistriţa, Blaj, Braşov, cu accentele religioase pe care le cultivă în lirica angajată, inspirându-l pe Eminescu în rostirea „Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet”, despre povestea statuii de la Bistriţa, culminând cu bustul impunător, care trece prin timp şi rămâne imaginea dârză şi senină a unui luptător pentru neam, pentru ţară, cu propria-i armă – limba română.
Cunoscător al istoriei bistriţene, al trecutului bistriţenilor, al obiceiurilor consacrate, al vieţii pline de farmec de altădată, al oamenilor care au contribuit la cunoaşterea şi recunoaşterea acestui colţ de lume, Mircea Gelu Buta este titularul mai multor fapte culturale de interferenţă, terapeutice, creştine, sociale, culturale. În această serie generoasă, merită înscrise manifestările de omagiere, iniţiate cu entuziasm, despre doi reprezentanţi de valoare ai Bistriţei, în domeniul muzicii, Constantin Pavel, şi în cel literar, Andrei Mureşanu.
Dacă fiecare cărturar de azi ar înţelege, precum Mircea Gelu Buta, că nu există prezent şi viitor fără trecut şi că este de datoria multora dintre noi de a restitui tinerei generaţii o colecţie de valori spirituale, atunci zestrea culturală ar fi în grija celor care merită să se ocupe de ea, nu a risipitorilor. De aceea, în numărul 35/ 2016 (actual), din „România literară”, ne bucurăm să citim despre Mircea Gelu Buta.