O sărbătoare a sufletului românesc, dedicată autorului Imnului Naţional, Andrei Mureşanu, la 200 de ani de la naştere
O sensibilă şi de mare impact patriotic, istoric şi literar activitate s-a derulat la casa marelui poet ardelean şi al neamului românesc – Andrei Mureşanu, autorul a numeroase poeme în perioada paşoptistă, culminând cu poezia „Un răsunet” (Deşteaptă-te române!), care a devenit şi Imnul Naţional al României, la care au participat personalităţi de seamă ai literaturii române, istorici, scriitori, elevi, mass media etc., deosebitul eveniment desfăşurându-se în organizarea CJ BN şi Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” BN.
La Casa Memorială „Andrei Mureşanu” din Bistriţa, locul unde s-a născut marele nostru poet, s-a derulat un interesant, aplicat, cuprinzător, motivant şi ştiinţific simpozion cu denumirea „Andrei Mureşanu-200; 1816-2016”, moderat, cu profesionalism, de către dir. Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” BN, scriitorul Ioan Pintea, care a prezentat, în deschidere, importanţa şi necesitatea sărbătoririi valorosului poet bistriţean Andrei Mureşanu pentru muniipiu, judeţ, ţară şi contextul în care a creat opera sa valoroasă.
Despre valoarea poetului, a operei, a puterii creative, rolul şi importanţa istorică a mesajului creaţiei lui Andrei Mureşanu au vorbit, cu argumente, exemplificări, motivaţii, inclusiv despre personalitatea şi caracterul poetului, ecoul creaţiei sale în presa vremii etc., vicepreşedintele CJ BN – Alexandru Pugna, consacratul poet Aurel Rău, prof.univ. dr. Ion Buzaşi de la Blaj, cel mai mare biograf a lui Andrei Mureşanu din România, prof. Ovidiu Savu de la „Casa Mureşenilor” din Braşov, pr. catolic Silviu Hodiş, care au făcut pertinente şi edificatoare expozeuri, cu multiple noutăţi în viaţa şi creaţia poetului.
Despre personalitatea poetului şi a revistei editate în respectiva perioadă a vorbit, cu precizări, directorul Filialei BN a Arhivelor Naţionale, d-na Cornelia Vlaşin, care a prezentat şi cartea prof.univ.dr. Gelu Buta – Arhivele Bistriţei şi Presa universitară clujeană 2016”, Fascicula 2 şi 3, care au fost prezentate în cadrul acţiunii.
Cu ocazia acestei sărbători de suflet pentru înaintaşii valoroşi ai neamului românesc, au fost lansate cărţile „Andrei Mureşanu – Viaţa şi opera”, autor Ioan Raţiu, apărută la Editura Gutenberg, o carte de referinţă, şi un volum recent al poetului Aurel Rău.
În finalul evenimentului poetul Al.C.Miloş a recitat un poem din Antologia îngrijită de Ion Buzaşi, apărută la Editura Charmides în 2016.
O activitate pentru inimă, suflet şi literatură, pentru istgori românilor.
Citiţi şi:
- MIRCEA GELU BUTA ÎN ROMÂNIA LITERARĂ
- O monografie exhaustivă
- 200 de ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu. Încep Serile de la Casa Poetului
- Andrei Mureşanu omagiat de Clubul Monarhiştilor Bistriţeni
- Aurel Rău: Nu avem o ediţie critică Andrei Mureşanu. Biblioteca ar putea propune un asemenea proiect
Comentarii
Casa memorială ”Andrei Mureşanu” din Bistriţa nu exista. Dupa restaurarea din 1984, singurul element care aminteste de legatura acestei case cu poetul imnului national este o placă de marmură, pe care sta scris: ” In această casă şi-a petrecut o parte a copilăriei poetul Andrei Mureşanu, participant la Revoluţia de la 1848″.
In rest, nimic din mobilierul sau exponatele din interiorul casei nu au o legatura directa cu poetul Andrei Mureşanu. Ba mai mult, casa asa-zis memoriala a devenit din anul 1994, o filiala a Bibliotecii Judeţene, ce găzduieşte un fond de aproape 20.000 de volume.
Prin definitie, o casa memoriala este un muzeu mai mic, dedicat memoriei unei personalitati sau a unei familii care a ctitorit-o si locuit-o. Mai departe, in DEX spune astfel: ‘MUZEU – Institutie care se ocupa cu strangerea, pastrarea si expunerea obiectelor care prezinta interes istoric, stiintific, artistic etc.; cladire in care sunt pastrate si expuse astfel de obiecte’.
Casa Memorială de pe strada Andrei Mureşanu din Bistriţa, nu este locul unde s-a născut poetul , ci casa bunicilor din partea mamei unde acesta si-a petrecut o parte a copilariei asa cum este scris si pe placa de marmura de pe fatada casei.
Mai multe detalii pe : http://www.timponline.ro/lucruri-mai-putin-cunoscute-despre-casa-memoria...
Trebuie rectificat un singur cuvânt pe placa memorială. În loc de cuvântul "casă" va apărea:"în acest loc şi-a petrecut.. " şi gâlceava, pe drept iscată, se va stinge.
Adaugă comentariu nou