Mirea Daroşi în revista de sub Tâmpa

După un parcurs de câteva ore cu mașina, spre Valea Prahovei, facem un popas într-o depresiune intracarpatică, atestată documentar în anul 1234, străjuită de un falnic picior de munte cu înălțimea de 994 m, cunoscut de fiecare ardelean cu numele de Tâmpa. Un adevărat brand al Brașovului ce te îndeamnă să-ți amintești de versurile eminesciene: „Împărat slăvit e codrul /Neamuri mii îi cresc sub poale / Toate viețuind, din mila Codrului, Măriei sale”.

La poalele Tâmpei s-a fixat și monoranul nostru George Echim, ce îmbracă cu mândrie veșmintele de sărbătoare croite în Țara Năsăudului, fiind de nelipsit clopul cu păun, care an de an se alătură junilor brașoveni, defilând pe străzile Brașovului, reprezentând un complex de obiceiuri privitoare la vechiul mit al morții și renașterii rituale a timpului calendaristic.

Avocatul George Echim, face dreptate în Brașov, apără interesele oamenilor și răspunde prin versuri marilor noștri străbuni în calitatea ce o are de redactor șef al revistei „Claviaturi”, o revistă cu strânse legături de amiciție ce adună în cuprinsul ei atâtea gânduri, atâta filozofie, cât nu sunt cuprinse la alții în tomuri întregi.

Revista a apărut în perioada 1941-1943 sub titulatura „Caiet trimestrial de poezie”, unde au publicat scriitori cu renume: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Virgil Carionopol, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, precum și năsăudeanul nostru, Alexandru Husar.

Seria nouă a revistei a luat naștere la 1 martie 2013, fiind o prezență activă în viața urbei prin  voința și  contribuția spirituală și materială  a inițiatorilor și colaboratorilor potrivit dictonului “Prin noi înșine“.

Scriitorul vărărean Mircea Daroși, ocupă paginile 109-112 cu creații proprii și noutăți stilistice în lirica lui George Echim. Arată că filonul poeziei lui George Echim își are originea în frumusețea spirituală a unei lumi în care s-a născut veșnicia. Pentru el, această sintagmă înseamnă meleagurile Monorului, satul care i-a mângâiat copilăria și îl însoțește ca o binecuvântare  în orașul de la poalele Tâmpei.

Avocatul, scriitorul și interpretul de muzică populară are 6 volume de versuri, pline de armonie și sensibilitate, care îl fixează într-un peisaj literar bine conturat și recunoscut de critica literară. Sunt titluri simbolice cu un pronunțat caracter existențial: “Identitate”, “Împliniri”, “Frumoasa cale”, ”Zori în amurg”, “În cumpăna timpului” și “Neînvinsul” care surprind viața în toate ipostazele ei, punând mai presus decât orice sentimentul iubirii, căruia poetul îi atribuie cele mai diverse nuanțe.

Oaspetele revistei, Mircea Daroși, stimulat la arderi de un patriotism fervent, dă valoare proiectelor de abordare a poeziei, cu deschidere cuprinzătoare îndreptate către o recompunere integrativă a elementelor și formelor poetice în unitatea de fond a unui complex de valori, de armonii universale.

Mircea Daroși intră în revistă cu un poem de succes, demn de laudă, plin de claritate și precizie prin „Glasul istoriei”:

        „Istoria ne cheamă dintr-un unghi uitat

        Să coborâm prin veacuri în taină cu străbunii

        Sub soarele dreptății să stăm cu ei la sfat

         Să ne găsim azi locul pe cerul nou al lumii.”

Scriind în revista de sub Tâmpa, Mircea Daroși dorește să pășească pe urmele vrednicilor cărturari care au depus atâta suflet pentru a menține ziarul cultural și informativ al românilor din Transilvania – Gazeta de Transilvania cu vrednicii ei colaboratori-G. Barițiu, A. Mureșanu, T. Cipariu, Al. Papiu Ilarian, Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, I. Slavici, Bogdan Duică, A. Bârseanu etc., care au susținut că știința este cea mai evoluată credință, iar poezia este știință în imagini.