Mitropolitul Andrei a tuns în monahism trei viețuitoare din obștea Mănăstirii Cormaia

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat sâmbătă seara, 13 decembrie 2025, în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Cormaia, județul Bistrița-Năsăud, unde a tuns în monahism trei rasofore din cadrul așezământului monahal.
După slujba Vecerniei cu Litie, oficiată în biserica de zid a mănăstirii de un sobor de clerici, Părintele Mitropolit Andrei a săvârșit rânduiala călugăriei (tunderii în monahism) pentru trei rasofore din cadrul mănăstirii.
Maicile din obștea așezământului monahal au cântat „Brațele părintești…” și au dat răspunsurile la slujbă.
Rânduiala tunderii în monahism a presupus tăierea părului, ca semn al renunțării la voia proprie, depunerea celor trei voturi monahale – sărăcia, fecioria și ascultarea – precum și primirea hainelor și a însemnelor monahicești: cămașa, crucea pectorală, paramanul, dulama (anteriul), brâul, papucii, rasa, potcapul (scufia), mantia, mătăniile, crucea, Sfânta Scriptură și lumânarea.
Noile monahii au primit numele de Serafima, Damiana și Teodora, nașă de călugărie fiindu-le stareța mănăstirii, stavrofora Sebastiana Sîngeorzan.
La finalul slujbei, Mitropolitul Andrei a rostit un cuvânt de învățătură și le-a adresat celor trei călugărițe sfaturi și îndemnuri duhovnicești în noul drum început. Ierarhul a vorbit despre asumarea celor trei voturi monahale depuse de noile monahii – sărăcia, fecioria și ascultarea – cu ajutorul cărora luptă împotriva a trei mari patimi ale lumii: iubirea de avere, iubirea de plăcere și iubirea de mărire.
Duhovnicul așezământului monahal, protosinghelul Nicodim Sîngeorzan, a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor prezenți la acest eveniment important din viața obștii monahale.
La slujba călugăriei au luat parte monahi și monahii de la mănăstirile din Eparhie, clerici, obștea sfintei mănăstiri, rudele după trup ale celor trei maici, precum și alți credincioși.
În prezent, în cadrul mănăstirii viețuiesc aproximativ 30 de maici, stareță fiind stavrofora Sebastiana Sîngeorzan, iar duhovnic protosinghelul Nicodim Sîngeorzan.

Scurt istoric
Mănăstirea Cormaia, aflată la 5 km de orașul-stațiune Sângeorz-Băi, a fost reînfiinţată în anul 1994, pe locul unei vechi vetre monahale, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania. În cadrul ansamblului monahal a fost ridicată o biserică de zid, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, sfințită la 29 mai 2016 de către Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762 mănăstirea a fost incendiată și călugării au fost prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004 bisericuța a fost resfințită, iar începând cu anul 2014 pictura a fost restaurată integral de către pr. conf. univ. dr. Marin Cotețiu, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția Artă Sacră.
În anul 2015, Mănăstirea Cormaia a primit spre cinstire o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, care se păstrează în biserica nouă.
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Pr. Paul Gavriloaie