Muzeul Teodor Tanco, din Monor

La Monor au avut loc ample manifestări culturale în cinstea unui legendar al acestor plaiuri şi nu numai, profesorul universitar doctor Teodor Tanco, care a împlinit onorabila vârstă de 85 de ani. Despre viaţa şi activitatea acestui neobosit cercetător al literaturii româneşti de pe aceste istorice locuri ale judeţului nostru, am mai scris într-un număr trecut al ziarului nostru, consemnată chiar în preziua aniversării anului său de naştere, menţionând în speţă corolarul eforturilor sale de eminent istoric literar – „Dicţionarul scriitorilor români din judeţul Bistriţa-Năsăud”. Notam însă şi despre imensa sa activitate editorială, spiritul enciclopedic, dar şi calităţile incontentabile de eseist, critic literar şi romancier.

Aşadar, o personalitate complexă, prezentă în mai toate manifestările culturale importante din judeţul nostru, consacrând ample studii şi chiar volume speciale corifeilor neamului românesc, originari din judeţ, Coşbuc şi Rebreanu.

Din noianul de evenimente desfăşurate cu acest prilej, al aniversării naşterii ilustrului cercetător Teodor Tanco, m-aş opri asupra Casei Muzeu care-i poartă numele, amenajată în chiar imobilul moştenit de la părinţi şi pe care l-a donat statului român în scopul intrării în reţeaua Bistriţa-Năsăud. „Este primul muzeu literar din Monor amenajat pe glia străbună a bunicii mele”, mărturiseşte domnul Tanco asistenţei prezentă la manifestări.

Este o inspiraţie a copilăriei şi a visurilor mele. Am făcut acest muzeu cu mintea şi cu braţele mele. Deşi nimeni n-a investit nimic în lucrările de reparaţii şi de consolidare a clădirii, eu, totuşi, mi-am scos banii din buzunar, am hotărât să renunţ la proprietate şi l-am donat Complexului Muzeal al judeţului pentru a figura ca obiectiv de interes ştiinţific şi turistic în reţeaua muzeistică a acestei zone de nord a Ardealului.

Muzeul „Teodor Tanco” din Monor este alcătuit din patru compartimente: Primul compartiment cuprinde lucrări, opere, monografii ale scriitorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, selectaţi pe baza „Dicţionarului literar al judeţului BN”. Elementul original constă în portretul grafic a 44 de scriitori creionaţi de cunoscutul grafician Virgil Tomuleţ. Al II-lea compartiment este, în fapt, o secţie documentară.

Al III-lea prezintă galeria doctorilor şi personalităţilor din Monor şi din judeţ. În acest prim corp de clădire figurează la intrarea în compartimentul literar inscripţia în latină „ARS LONGA VITA BREVIS”, precum şi o efigie în granit cu profilul în relief al lui Teodor Tanco, executat de un talentat consătean, Dumitru Axente.

Cea de-a 4-a secţie a Muzeului o constituie Capela ecumenică greco-catolică, locul de rugăciune al titularului muzeului, adevărată locaţie teologică, monumentală, care poartă numele ilustrului cardinal, martir, Iuliu Hossu.

Capela are şi o remarcabilă valoare istorică. Aici a funcţionat Protopopiatul greco-catolic al Monorului, când împăratul Iosif al II-lea al Austriei a vizitat, în 1772, Compania de grăniceri din localitate, fiind găzduit de protopopul Dănilă Pop. La intrare, te întâmpină inscripţia în latină „PAX VOBISCUS CRISTIANI”.

În muzeu figurează o carte de patrimoniu, „BIBLIA” din 1795, de la Blaj, care cântăreşte 7,5 kg. Alături de ea se află „Biblia” adaptată de Î.P.S. Bartolomeu Anania din Cluj-Napoca.

Iată, aşadar, dacă am pune, prin absurd, în paranteză, intensa sa activitate publicistică, numai prin amenajarea riguroasă a acestui muzeu, cât şi prin generozitatea rară de a-l dona statului, numele lui Teodor Tanco ar rămâne în eternitate în memoria Monorului, al judeţului şi al culturii române, în general.