POEM NETERMINAT 38

N-AM PLÂNS …

N-am plâns când trebuia să plâng

Şi-acum mi-e sufletu- necat

Dar poate nici n-am înţeles

Cât de uşor faci un păcat!.

 

N-am înţeles că viaţa zboară

Şi nu mai ne-ntâlnim cu ea

Căci n-o avem şi-a doua oară

Oricât de mult noi doi, am vrea.

 

N-am plâns când trebuia să plâng

Şi nici la piept te-am adunat

Acum s-a adunat tot dorul

Dar ce folos că ai plecat!

 

De ziua mea te-am asteptat

Precum în fiecare an,

Să fii alăturea de mine

Cu mustul dulce în pahar.

 

Dar via-i încă neculeasă

Şi boabele - au căzut pe jos,

Căci n-are cin'să le culeagă

Şi singur sunt neputincios.

 

N-am plâns când trebuia să plâng

Frumosul fir de trandafir,

Dar plâng de- acum în orice zi,

La poarta unui cimitir.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5