Ne-a părăsit părintele Ioan Vranău

Zilele acestea ne-a părăsit părintele Ioan Vranău, surprinzându-ne pe noi toţi. Despărţirile acestea, foarte dureroase, sunt şi mai agresive când moartea vine dintr-o dată, parcă nelăsându-i celui care pleacă timp de reculegere. Omeneşte vorbind, însă privind, teologic, ştim că moartea constituie un moment necesar, o poartă spre viaţa eternă, este taina prin care intrăm în deplinul sens al existenţei, aşadar ea este un fenomen universal şi absolut necesar. Părintele Ioan a intrat pe poarta veşniciei şi se îndreaptă spre Hristos. Să ne rugăm pentru dânsul în marea sa trecere.

La Maieru a fost foarte multă lume la înmormântare. PS episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu împreună cu 25 de preoţi au săvârşit slujba religioasă. Multă tristeţe, multă solidaritate.

Părintele Ioan îl ajuta pe fiul său, părintele Pavel, amândoi slujind la Biserica Greco-Catolică din Rodna. Tată şi fiu în acelaşi altar.

Duminică am participat împreună cu soţia, profitând de o invitaţie, la slujba Sfintei Liturghii, urmată de slujba de pomenire a părintelui Ioan, înmormântat doar cu două zile înainte, la Biserica Greco-Catolică din Rodna, alături de 80 de credincioşi, unii veniţi din Maieru. Cu două săptămâni în urmă părintele Ioan şi fiul său, părintele Pavel, slujeau împreună, acum, fiul, părintele Pavel era singur, fără tatăl său. Era foarte afectat. Dacă noi, simplii străini, aveam lacrimi în devenire, închipuiţi-vă ce era în sufletul alor săi.

Şi totuşi, peste lacrimi să aşezăm recunoştinţa. Dumnezeu l-a luat acolo unde nu există durere, nici întristare, nici suspin. Părintele Ioan rămâne în comuniune cu noi. Este comuniunea iubirii în Hristos, iubire care nu are niciodată un sfârşit.

...........
Citiţi ediţia print