Cum întâmpinăm „Ziua Limbii Române”?

Ce putem face „De Ziua Limbii Române”?

Să o sărbătorim la fel, sau mai mult decât alte zile deosebite ale poporului român, cum ar fi: Ziua Națională a României,  Ziua Drapelului, Ziua Imnului sau Ziua Culturii Naționale?

Să organizăm întâlniri cu oamenii de cultură, să ținem simpozioane pe tema limbii române?

Să evocăm personalitățile care au contribuit la păstrarea limbii române nealterate (deși la termenul „nealterată” aș fi mai prudent, dacă s-a permis uriașa invazie de neologisme în Dicționarul Limbii Române!).

Oricare dintre aceste tipuri de manifestări este mai mult decât potrivită și mai mult decât necesară în aceste momente delicate când și Limba Română duce o luptă continuă cu dușmani văzuți sau mai puțin vizibili...

Care sunt acești „dușmani” ai limbii române?

Hai să-i identificăm:

O primă serie de dușmani ar fi aceea de proveniență istorică marcată de politicile de deznaționalizare și asimilare din teritoriile ocupate vremelnic sau și în prezent de vechile imperii sau descendenții acestora. Cazurile cele mai frecvente sunt cele din teritoriile ocupate de-a lungul vremii de imperiile Rus sau Austriac, teritorii în care lupta de supraviețuire a limbii române mai continuă și astăzi. Exemple elocvente sunt cele din Republica Moldova, unde în ciuda faptului că limba română a devenit limbă oficială, în Parlamentul Moldovei încă se mai țin discursuri în limba rusă. Nu putem trece cu vederea nici discursurile exclusiv în limba maghiară în conducerile multor unități administrative din Transilvania, ignorând populația română, tradițiile, istoria și în primul rând legile acestei țări. Tot în această categorie ar fi de amintit și politicile de asimilare și interzicere a drepturilor ce s-ar cuveni românilor din țări ca Ucraina, Ungaria sau Serbia, ale căror drepturi privind păstrarea tradițiilor și a limbii materne sunt departe de tratamentul aplicat de către statul român conaționalilor de pe teritoriul țării noastre.

A doua serie de dușmani e mult mai complexă și mai diversificată:

Aș începe cu acel dușman copleșitor de agresiv care este utilizarea excesivă a neologismelor și împrumuturilor, ignorând bogăția lingvistică a  limbii române.

Următorul „dușman” ar fi harababura din programele școlare, care ignoră în totalitate cerințele legate de fundamentul limbii române. Așa-i că la mulți care aveți nepoți de vârstă școlară, când vedeți ce denumiri au materiile de studiu, vă apucă dorul să răsfoiți o carte de gramatică de prin anii '80?

Lipsa lecturii la toate categoriile de vârstă și îndeosebi la cei tineri ar fi un alt dușman al limbii române. În urmă cu ceva timp am scris într-un articol despre faptul că activitatea în domeniul cultural se oprește undeva la nivelul eșaloanelor județene ale Ministerului Culturii. Cu excepția câtorva salariați de la nivelul caselor de cultură orășenești, nu mai există oameni plătiți pentru a face cultură la nivelul miilor de localități rurale.

Majoritatea bibliotecilor comunale sunt desființate, iar cărțile sunt depozitate prin poduri, beciuri sau subsoluri pline de igrasie, în așteptarea unor vremuri mai bune. Cât poate costa o bibliotecă în funcțiune și un bibliotecar? Lipsa acestor biblioteci poate nu se vede încă atâta timp cât mai există pe lumea aceasta câteva generații de oameni care au citit la vremea lor sute de mii de cărți din vechile biblioteci desființate de către intelectualii care încă mai conduc această țară. În același registru se încadrează și lipsa bibliotecilor deservite de bibliotecari din școli. Am rămas fără cuvinte când în urmă cu ceva timp, la o activitate culturală găzduită de o anumită școală din zona noastră, în locul tăbliței de pe o ușă, unde altădată era inscripția „Bibliotecă”, acum am găsit scris „Cabinet dezvoltare personală”!

Ar mai fi de enumerat, printre altele, și apariția pe bandă rulantă a literaturii de slabă calitate, lipsa de implicare a marii majorități a cadrelor didactice în activități culturale și totodată atragerea elevilor la aceste activități de perpetuare a valorilor culturii și implicit a limbii române.

            Dar să revenim și să amintim cum a luat ființă această sărbătoare a Zilei Limbii Române.

            Cam peste tot când vine vorba despre această zi, găsim doar o prezentare simplistă că ZIUA LIMBII ROMÂNE a fost stabilită prin Legea nr. 53/2013 și se mai precizează numărul de parlamentari care au votat-o și că a fost ca urmare a unei inițiative a unor asociații culturale.

Ceea ce nu se mai amintește este că datorăm această sărbătoare efortului de aproape doi ani a  scriitorilor Corneliu Leu, Al. Florin Țene și Ligya Diaconescu de a găsi înțelegere în rândul parlamentarilor României pentru legiferea acestei sărbători. Dintre aceștia, doar dl Al. Florin Țene – Președintele Ligii Scriitorilor Români mai este în viață.

Pornind de la această constatare și pentru a evidenția meritul incontestabil al președintelui nostru, cel care mai este denumit pentru această contribuție și „părintele Zilei Limbii Române”, m-am gândit împreună cu dl Ioan Mititean, președintele Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor, că cel mai potrivit mod de a întâmpina această măreață zi a limbii noastre strămoșești ar fi un mic bilanț al realizărilor literare ale scriitorilor năsăudeni și bistrițeni din ultima perioadă, evidențiate printr-un număr de excepție, dublu ca  număr de pagini, al revistei literare „GLASUL ARMADIEI”.

Acest număr reunește toată activitatea literară a Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor din trim. I și II – 2026, denumit „GLASUL ARMADIEI, nr. 2-3 (14-15) 2026”.

Explozia de activități cuprinde următoarele:

Deplasări la locul de naștere al cărților, denumite „Cu cartea pe roți”. Numai în perioada mai – iulie 2026 am avut 11 deplasări la Rebrișoara (prezentarea cărților „Străinul din vis” de Dorina Catarig și „Dor, anotimpuri, flori” de Viorica Hoha); la Bistrița (prezentarea cărții „Memento ridere” de dr. ing. Grigore Avram); la ASTRA Dej (prezentarea cărților „Culori sentimentale” de Raveca Vlașin și „Comoara gândului” de Zamfira Toderici); la Muzeul Grăniceresc Năsăudean (prezentarea cărții „Omul-Pom” de ing. Ștefan Ghioc); la Chiuza (prezentarea cărții „Încă o toamnă” de Valeriu Mureșan); la Poiana Ilvei (prezentarea cărții „Valurile vieții” de Grigore Silviu Guzu); apoi la ASTRA Năsăud (prezentarea cărții „Spre Golgota” de Macedon Suciu); din nou la Bistrița (prezentarea cărților „Logodnicul pierdut” și „Lupta vieții” de prof. Rodica Fercana Moldovan); din nou la ASTRA Dej (primirea în rândurile Ligii Scriitorilor a elevei Bianca Maria Tănăselea), apoi la Ilva Mare (prezentarea celor șapte monografii ale prof. Ștefan Sas). Periplul călătoriilor „Cu cartea pe roți” se încheie acolo de unde a și început, la „Chioșcul Literar” al familiei scriitorilor năsăudeni, Ioan și Lucreția Mititean, unde aceștia și-au prezentat cele mai recente cărți, „Mozaic cultural” și „Răsunetul gândurilor”,  și tot aici au loc nenumărate întâlniri de lucru ale Filialei scriitorilor năsăudeni. Activitățile respective au beneficiat de prezența unor personalități cunoscute din domeniul culturii și literaturii române: Directorul Editurii Castrum de Thymes, Giroc, Timișoara – dr. în filologie Daniel Luca și Directorul ziarului „Revoluționarul” din Lugoj – Nicolae Toma; prof. dr. Valeria Bilț - președintele ASTREI Lăpușene, etnolog Emilia Bumb Ometiță, șef serviciu Cultură Tradițională și Multimedia din cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud însoțită de prof. Lazăr Ometiță, iar dintre personalitățile prezente la activitățile de la Bistrița amintim pe prof. dr. Dorel Cosma, care este președintele Uniunii Mondiale de Folclor – IGF (International Folklore Federation).

În perioada amintită, patru noi scriitori au pășit pragul Ligii Scriitorilor, devenind membri ai acestei prestigioase asociații culturale.

Un capitol al acestui recent număr al revistei cuprinde și prezentarea celor 23 de cărți mai recente ale scriitorilor năsăudeni, ducând bilanțul cărților filialei la 433 de cărți.

Așa am înțeles noi, scriitorii năsăudeni, să sărbătorim ZIUA LIMBII ROMÂNE!

            Închei cu un îndemn din poezia „Glorie Limbii Române” de Al. Florin Țene – Președintele Ligii Scriitorilor Români și... „Părintele Zilei Limbii Române”:

„Rostiţi un cuvânt în limba noastră

şi veţi simţi

şi gustul mierii

şi vânturile veacurilor

şi mirosul câmpiilor.

Rostiţi un cuvânt în Limba Română

şi veţi auzi

mângâierile mamei

şi vorbele tatei grele ca piatra

din temelia casei.”

Macedon Tofeni

Redactor-șef – Revista „GLASUL ARMADIEI”