Luminația - Ziua neuitării!

​Este rânduit de Biserică, o zi specială, încărcată de amintiri, emoții și aduceri aminte. Ziua de luminație care nu se lasă cuprinsă de boala uitării și a nepăsării. 

​Ziua de Luminație este expresia iubirii pentru cei ce-au fost și nu mai sunt decât în binecuvântate rugăciuni, flori și lumânări.

​Ca o „masă a tăcerii” lui Brâncuși, îi vedem cu ochii iubirii la locul lor din trecut și intrând pe sub „Poarta Sărutului”, înălțăm lui Dumnezeu prin rugăciuni ca pe „Coloana Infinitului” amintiri și îmbrățișări de dor.

​Luminația este sărbătoarea întâlnirii în neuitate amintiri sau cum spunea Blaga, poetul: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, și nu ucid cu mintea, Tainele ce-mi apar în minte și-n lacrimi, în flori și morminte”.

​A. Păunescu este mereu prezent în gândurile noastre, mai ales în această zi: „Cine are părinți, pe pământ nu în gând, / Mai aude și-n somn ochii lumii plângand, / Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți, / Astăzi, îmbătrânind, ne e dor de părinți (Repetabila povară)”.

Sau: „Plini de boli și suferinți / ne întoarcem în pământ /

​Cât mai sîntem, cât mai sînt, / Mângâiați-i pe părinți / E pământul tot mai greu / Despărțirea-i tot mai grea / Sărut mâna, tatăl meu; / Sărut mâna mama mea! (Rugă pentru părinți)

​De Luminație, prin lumânările aprinse, coboară cerul pe pământ și ne luminează nouă drumul spre cei ce ne privesc cu dragoste că „nu i-am uitat”.

​Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Protopop emerit  Alexandru Vidican