Descoperind originile

"Cu gândul la origini", cartea apărută la Editura "Karuna", ne poartă pe plaiurile nemuririi, în Ţara Sfântă a Năsăudului, nu departe de oraşul academicienilor. Dascălii Ştefan şi Floarea Raveca Roş, alături de părintele Ştefan Roş caută în lada de zestre şi aduc comori ale existenţei seculare pe Valea Gersei. Ca două surori ale Văii Someşului, Gersa I şi Gersa II sunt aşezări care sunt binecuvântate de Dumnezeu cu oameni harnici, credincioşi şi păstrători de datini româneşti.

O carte girată de profesorul Ioan Mititean, prin prefaţa generoasă. O poveste construită altfel decât monografiile obişnuite. Se simte aici, pe lângă buna documentare, foarte multă dragoste de sat. Este normal, cărturarii fiind născuţi aici. Datele nu sunt aşadar relatate sec, ci cu exemple trăite pe viu. Acest fapt face lucrarea mai atractivă. Domnul Ştefan, dascăl de matematică, se înclină, cu dăruire, alături de fiu şi noră, nu doar în cercetarea ştiinţelor exacte, ci şi în cunoaşterea propriei existenţe, şi construirea unei cărţi de identitate pentru toţi gersenii.

Cercetarea debutează, în forţă, cu numele „ridurilor”, adică al dealurilor, apoi al pâraielor, şi lucru rar întâlnit, redau nume şi porecle ale locuitorilor. Astfel, fiecare neam se regăseşte aicicu câte o caracterizare de la pârjeni, la boticeni, bogeni, ciuriceni. Satele sunt atestate odată cu Rebrişoara la 1375 şi păstrează încă parfumul vremurilor de altă dată. Un capitol este dedicat îmblătitului, formă modernă secerat, în trecut cu batoză, azi cu combină. Clăcile de altă dată, cununa grâului, dispar lăsând loc tehnologiei. Facem cunoştinţă cu gazdele satului, dar şi cu slugile lor.

Trecem şi pe la cooperativă, de care ne amintim cu toţii, de comerţul evreilor, de marketul de după Revoluţie. Un amplu spaţiu este cel în care este etalată istoria bisericilor de pe Valea Gersei, dovedindu-se apartenenţa la credinţa străbună. Un gest de toleranţă, nu sunt omise nici celelalte culte, fiecare fiind prezentat cu datele lui statistice. Cultura plantelor tehnice, cum este inul, meliţatul, torsul, claca, tercul, pâinea sfântă, tâmplăria, fierăria, toate sunt readuse din muzeul gândului şi prezentate, inclusiv cu fotografii şi desene, spre luare aminte. Înaintaşii noştri aveau o adevărată industrie, noi, din păcate, fiind cei care distrugem totul.

Şcoala, adevărat izvor de înţelepciune, apoi personalităţile marcante de la academicianul Iacob Mureşianu, până la inginerul energetician Ioan Lupu din Grui, cu studii doctorale la Paris, dar şi oameni consacraţi din armată, religie, şcoală. Apoi mândrele şezători, nunţile, sărbătorile tradiţionale, sun parte vie a acestor sate.

O carte pentru sufletul gersenilor, de pe a cărei copertă, ne zâmbesc, din pridvorul bisericii, sătencele în strai de sărbătoare, însoţite de vrednicul părinte Cristian Pomohaci.