O tara cu doua agriculturi, fara legatura intre ele, cu interese si solutii divergente

Guvernarile postdecembriste de pana acum,-(mai ales cele PSD-iste de dinainte de 2004)- s-au temut, de chiaburi “ ca dracu de tamaie”. La inceput, pana prin anul 1995, au intarziat nepermis de mult ceea ce-ar fi trebuit sa se numeasca transformarea CAP-urilor, cautand tot felul de paleative de la infiintarea a tot felul de pseudo-asociatii agricole, ori lucrarea in arenda a terenurilor de catre fostele SMA-uri,pana la Legea Cooperatiei Agricole—( copie parca trasa la xerox dupa Legea fostului UNCAP)-- al carei autor a fost “celebrul” Ristea Priboi.Si cum copilul cu multe moase moare cu buricul ne taiat, tot la fel ,ceea ce-n alte tari foste socialiste a reprezentat transformarea CAP-urilor la noi s-a metamorfozat rapid in “lichidarea” CAP-urilor.

Apoi a urmat procesul de “privatizare” al IAS-urilor. Mai intai acestea au fost falimentate de tot felul de firme capusa ale directorilor de IAS,fara ca organele in drept sa ia absolut nici o masura,pentru ca apoi prin activitatea lichidatorilor judiciari si prin concesiunile facute pe cai cel putin dubioase de catre ADS sa fie rase de pe fata pamantului si acestea.

Atrasi de fertilitatea pamantului romanesc, au aparut apoi cata frunza si iarba “investitorii straini”din care multi au si reusit sa cumpere “pe doi lei” suprafete importante din cele mai fertile soluri ale tarii. Prevederi legislative,cum au fost cea cu limita maxima de 100 de hectare din Legea Fondului Funciar, ori cea cu interzicerea dobandirii de terenuri agricole prin acte juridice in extravilan de catre cei ce nu sunt cetateni romani, au fost repede si relativ usor “driblate”de tot felul de asocieri cu diversi interpusi cetateni romani de tip “unchiul Costache”, “ matusa Tamara” ori “mama soacra”, ca sa citez doar cateva cazuri dezvaluite in presa.Astfel stand lucrurile, in momentul de fata, numai Dumnezeu—(si poate serviciile)—stiu cat pamant o mai fi fiind al romanilor interpusi si cat al italienilor ori austriecilor prin Banat. Prin Ardeal ,nu se prea stie exact cat din terenul cumparat dupa 1990 o fi al ungurilor cetateni maghiari si cat al ungurilor cetateni romani.Prin Baragan cumpara masiv prin interpusi olandezii,iar prin Moldova francezii.

Nici Dobrogea n-a scapat. La Ciucurova au aparut acum cativa ani doi englezi care s-au instapanit pe vreo zece mii de hectare. Dupa ei au mai aparut niste italieni tot cu zece mii de hectare. In zona Pardina sunt alti englezi cu zece mii de hectare.Pe podgoria de la Niculitel au pus gheara niste spanioli. Prin zonele Macin Greci si Cerna romanii au ajuns slugi pe latifundiile unor danezi, francezi ori spanioli. .Cei ce nu ma cred, sa ma contacteze sa le pun la dispozitie ziarele centrale in care au aparut aceste informatii.Da “noi nu ne vindem tara”,parca asa spuneau candva ,in campania electorala, mai marii PSD-ului

Martor fiind sub vremuri, cunoscator a doua limbi straine, impins de nevoia de-a-mi dota cu masini agricole mica gospodarie ce-o mostenisem , am fost printre primii agricultori bistriteni care inca din anul 1992 am luat pentru cate trei ori sase luni pe an calea strainatatii unde am lucrat exclusiv in agricultura.Cu acele ocazii am descoperit inca de pe atunci ca-n intreaga Comunitate Europeana-(Romania nu era inca membra)- agricultorii sunt integrati in asociatii.Dar ce fel de asociatii??

Asociatii formate din fermieri mult mai instariti comparativ cu taranul roman ,fermieri care atunci, in 1990 aveau cate doua –trei tractoare + masinile agricole aferente sub propriul sopron, erau proprietari ai unor suprafete de cate 15 –20—25 pana-n 70 de hectare de pamant fiecare, si aveau cirezi de cel putin 40-50 de vite ori 200-300 de oi fiecare. Absolut toti acei fermieri –(majoritatea tineri)- absolvisera una ori mai multe forme de pregatire agricola de specialitate, lucrau zilnic in exploatatii si doar in cazul in care nu mai biruiau cu munca,ori in alte situatii oarecum speciale angajau intre unu si patru argati.Pe undeva erau la nivelul la care fusese gospodaria bunicilor mei inainte de colectivizare—(mai putin dotarea cu tractoare)--,inainte ca strabunicul meu sa fi fost declarat chiabur si deportat cu domiciliul obligatoriu, inainte ca intreaga familie sa fi suferit de “binefacerile” luptei de clasa.

Atunci am inteles eu de ce sunt vii si viabile asociatiile agricole din Europa Occidentala. Pentru ca celula care statea la baza lor era CHIABURUL, nu pauperul, nu proletarul, nu culdusul.

La polul opus ,in Romania se formasera in acei ani niste pseuddo-asociatii agricole formate in majoritatea lor din cate un bandit de specialist agricol de pe la fostele CAP-uri ori SMA-uri pe post de lider+ cativa tractoristi +cate unul ori mai multe sate intregi de batranei care mai ramasesera prin CAP-uri. Bine inteles ca asemena “creatii” PSD-iste pe post de asociatii agricole aveau sa dea repede faliment. Pentru argumentare rog cititorii sa-si reaminteasca fiecare dintre ei despre exemplele de acest fel cunoscute prin satele lor.Sa reflectam de asemenea cam ce varsta au majoritatea celor care figureaza-n registrele agricole ca fiind capi de gospodarie.La 60 de ani si peste, de la cine sa mai astepti progres tehnologic?

Pe de alta parte existase prin anii ’90 si o patura relativ subtire de intreprinzatori rurali care-si propusese sa dezvolte exploatatii agricole familiale suficient de mari pentru a fi viabile, dupa modelul celor din occident Unii dintre acestia fusesera chiar indrumati si ajutati de catre ONG-uri cum sunt Soros-Romania, ori Ilieni –Covasna,ori Profordar-Bistrita ori F.A.E.R. Reghin,etc.etc..

Numai ca, foarte putini dintre acestia au si reusit. Foarfeca preturilor, impout-urile scumpe, politica bancilor, lipsa unor piete de desfacere,preturile de dumping aplicate de marii retail-eri la produsele alimentare importate dinafara si-nca cateva zeci de cauze de acest fel aveau sa determine rand pe rand si falimentul acestora.

Multi specialisti agricoli—(printre care am avut si eu o modesta contributie)—au publicat atunci in presa de specialitate a vremii despre necesitatea formarii unor gospodarii familiale bogate si puternice , ca marime cel putin pe masura celor care fusesera catalogate “chiaburesti” inainte de colectivizare, despre necesitatea ca acesti chiaburi sa se asocieze apoi intre ei deoarece doar asa vor rezista economic dupa aderarea tarii la U.E

Guvernarile PSD-iste ale vremii s-au facut ca nu inteleg si nu pricep. Cei formati la scoala Kolhozului sovietic din generatia lui Ion Iliescu , precum si cei formati pe la academia “Stefan Gheorghiu”, din generatia “cu origine sanatoasa”, ce-a urmat in conducerea PSD-ista a agriculturii n-au putut intelege ca doar asta-i drumul spre o agricultura europeana competitiva.Frica viscerala si ura de clasa impotriva a ceea ce rusii numisera candva “ Kulaci”, similar chiaburilor de la noi s-a impregnat in zestrea genetica extracromozomiala a celor educati direct ori indirect de Moskova.S-a adeverit astfel in agricultura ceea ce s-a strigat la mineriada in Piata Universitatii; “Cine s-a format la rusi, N-o gandi in veci ca Busch”.

PSD-istii au incercat sa obtina un hibrid de tip struto-camila, pe care la inceput “tatucul” Iliescu

l-a numit socialism cu fata umana ,obtinut prin metode si cu legi capitaliste.

Iar acest hibrid obtinut dupa procedee marxist-stiintifce in laboratoarele PSD-ului din tatal numit “socialism cu fata umana” si mama numita “metode si legi de tip capitalist”,se numeste NOUA MOSIERIME din Romania.La nivel national ea are reprezentanti de seama prin persoane cu nume sonore ca Trita Fanita, Ion Niculae, Culita Tarata, Gigi Becali si multi altii, proprietari de mii de hectare de teren agricol , pe latifundiile carora trudesc cel putin cateva sute de mecanizatori manuind utilaje dintre cele mai moderne, utilaje a caror munca este completata in sezoanele de varf si pentru anumite lucrari ce nu se pot mecaniza de bratul flamand a mii de muncitori sezonieri ori zilieri

Avem si noi in judet –(din fericire)-- doar vreo cativa asemenea boiernasi ,pe care insa ma abtin sa-i nominalizez , pentru a nu-mi inmulti dusmanii personali –(si asa arhi-suficienti)—pe care mi i-am facut in decursul timpului –(cu unele ramificatii inclusiv in partidul al carui membru sunt)—si asta doar pentru faptul ca am luat atitudine publica in favoarea formarii unei clase de fermieri cu ferme mijlocii familiale asa cum de altfel prevede si Politica Agricola Comunitara , si nu in favoarea unei mari mosierimi post-comuniste.

Unde sunt astazi fermele mijlocii familiale dorite de Politica Agricola Comunitara? Unde sunt cele cateva sute de mii de chiaburi –(tarani bogati care-n ferme familiale ,lucrand efectiv pe tractor ori in grajd sa produca efectiv PENTRU PIATA si nu pentru autoconsum)—de care acum ar avea nevoie Romania pentru a avea o agricultura competitiva pe plan european ??

In Romania agricola de astazi avem la un pol mica agricultura de subzistena, agricultra saracimii care nu mai incape nici macar in pietele oraselor si-si vinde cu greu produsele pe sant,la marginea drumului, iar la celalalt pol agricultura marilor mosieri, odraslita sub protectia PSD-ului din cadavrul fostei agriculturi socialiste, agricultura mosiereasca care pana acum s-a infruptat pe saturate din ceea ce s-a numit pana la 1 ianuarie 2010 “ajutoare de stat”,in politica agricola a tuturor guvernrelor postdecembriste.Unde-i clasa de mijloc? Unde-s chiaburii??

In anul 1907, din cauza mosierilor de atunci au strigat pentru prima data taranii : “Noi vrem Pamant”. In anul 1990 din cauza mosierului care vreme de 50 de ani fusese statul comunist au strigat pentru a doua oara taranii “ Noi vrem Pamant”Ca urmare a politicii “juste si clarvazatoare” a PSD-ului, si-a complicitatii mai mult ori mai putin tacite a politicienilor din toatre celelalte partide acum, in anul 2010 am ajuns sa strige pamantul “Eu vreau tarani.” Dovada sunt sutele de mii de hectare de pamant ramas in stare de abandon din intreaga tara..Oare pedepseste ori nu Dumnezeu popoarele care-si uita istoria cu repetarea periodica sub o forma ori alta a acesteia???

Toti politicienii –( PSD-isti ori nu)-- si mosierii facuti de ei ar trebui sa se roage bunului Dumnezeu sa ne fereasca de vreo foamete pentru ca nu cumva sa se-mplineasca versurile in care George Cosbuc spunea: “Cand nu vom mai putea rabda,

Cand foamea ne va razbuna,

Cristosi sa fiti, nu veti scapa

Nici in mormant.”

Cu cea distinsa consideratie pentru toti cititorii acestor randuri.

In data de 20 noiembrie 2009 ,a avut loc la Hotelul Intercontinental din Bucuresti, conferinta cu tema “ Viitorul Politicii Agricole Comune—oportunitati si provocari pentru Romania”, organizata cu sprijinul Ambasadei Regatului Tarilor de Jos In Romania si al Centrului Roman de Politici Europene.

Au participat experti in politici agricole, reprezentanti ai ASAS si ai cercetarii in economia agrara, ai sistemului bancar,ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ai organizatiilor patronale si profesionale din agricultura. Dezbaterile, moderate de ziaristul Constantin Rudnitchi,au avut la baza doua expuneri.

Una dintre aceste expuneri a fost Raportul Centrului Roman pentru Politici Europene intitulat “Elemente pentru o pozitie a Romaniei in chestiunea reformei PAC—O tara si doua agriculturi”,-- raport prezentat de dl. Lucian Luca, raport care este de fapt o parte componenta a proiectului “ Romania activa in dezbaterile europene”-finantat de Fundatia Soros Romania.

Raportul face o ampla radiografie a starii actuale a agriculturii romanesti. El demonstreaza ca-n momentul de fata in Romania sunt doua agriculturi ,fara absolut nici o legatura intre ele,si cu obiective, interese si solutii tehnice si legislative de dezvoltare divergente.

Astfel , in anul 2007,existau 3.751.000 de exploatatii agricole sub 10 ha, cu o suprafara agricola utilizata de 6.846.000 Ha,revenind o suprafata medie de 1.82 hectare pe exploatatie Acest tip de exploatatii, pe care acum analistii agricoli il denumesc “de subzistenta”,erau numite in timpul luptei de clasa de dinaintea colectivizarii ale seredniacilor-(termen sovietic)—sau mai pe romaneste ale taranilor saraci.Rog cititorii sa observe si sa retina ca,astazi, in anul 2010, dupa 20 de ani de economie de piata,dupa trei ani de cand suntem membrii-n Comunitatea Europeana, romania are 9 din 10 gospodarii agricole in aceasta categorie.

Asta-n timp ce la nivelul Ministerului Agriculturii au existat in doua decenii peste 25 de strategii si propuneri de politici,care practic n-au fost implementate. Numai in ultimii 5 ani,s-au perindat 7 ministrii la agricultura.Unora le-a stat gandul la caltabosii si palinca osenilor, altora la cum sa puna mana pe averea nu stiu carui fost IAS de prin Banat,altora la cum sa acceada mai repede in structurile Comunitatii Europene etc., etc..Numai la faputl c-ar trebui prin parghii si inlesniri economice refacut chiaburul roman nu i-a stat capul nici unuia dintre ministrii.Noi romanii ,vrem sa concuram astazi cu fermierii europeni care-s chiaburi bogati si tineri , scoliti si organizati in asociatii si sindicate puternice , cu calicia noastra, adica cu noua din zece gospodarii , care au suprafete de 1.8 hectare pe gospodarie. Vai de nadragii nostrii.

In categoria exploatatiilor cu proprietati cuprinse intre 10 si 100 de Ha de teren , categoria denumita-n C.E. a clasei rurale de mijloc,care este de departe cea mai dinamica si mai productiva dintre structurile agrare`,--( motorul economiei satelor)--,cum o numea candva Ion Ionescu de la Brad,avem spre rusinea noastra ca tara, doar 90.000de exploatatii, cu o suprafata totala de 1.733.000 de Ha, revenind o suprafata medie de 19,25 Ha per exploatatie.

Cruda realitate a acestor cifre,demonstreaza ca , mai marii PSD-isti ai agriculturii postdecembriste n-au uitat nici un moment ceea ce Lenin spunea candva, si anume faptul ca:”Puterea comunista sovietica vede in culac –(chiabur)- un dusman de clasa,iar in seredniac -(taranul sarac)-neanscris in Kolhoz, doar un aliat vremelnic, care poate deveni-n orice clipa dusman de clasa daca refuza colectivizarea.” Acum, in anul 2010 , in Romania ,cifrele statistice care reflecta fapte reale dovedesc ca puterea PSD-ista nu se poate desprinde de “directivele ideologice” ale tatucului Lenin. Putem oare sa nu ne intrebam daca revenind vreodata la guvernare PSD-ul nu va reveni si spiritul lui Lenin?? Mai ales daca clasa agricola de mijloc are vreo alta orientare politica decat cea social-democrata.

In categoria exploatatiilor de tip mosieresc , rechinii funciari in majoritate PSD-isti au reusit sa acapareze o suprafata de 5.173.000 de hectare ,in mana a doar 9600 de latifundiari ,revenind o suprafata medie de 539 de hectare per mosie PSD-ista.

Deci la un pol avem 3.751.000 de tarani saraci cu proprietati de cate 1,82 Ha in medie, iar la celalalt pol avem 9600 de mosieri cu o suprafata de cate 539 de hectare fiecare. Au impins ori nu guvernarile postdecembriste structura de proprietate agrara din Romania inapoi in evul mediu??

Asta in timp ce exploatatiile chiaburesti, cu suprafete intre 10 si 100 de hectare ,care sunt cele mai dorite si mai sustinute prin Politica Agricola Comuna, detin doar 12% din suprafata agricola.

Acelasi Raport al Centrului Roman pentru Politici Europene, analizeaza si publica si modul in care s-au accesat subventiile pentru agricultura de catre cele trei categorii de proprietate.

Astfel in anul 2008, 0,2% dintre exploatatii , --(respectiv mosiile de peste 500 de hectare)-au luat peste 30% din subventiile alocate Romaniei de la Comunitatea Europeana.Primele 10 mari latifundii,cu exploatatii de ordinul miilor de hectare ,au incasat plati directe din fonduri europene in valoare de 9,8 milioane de Euro. Boierii mai mici ,cu mosii intre 100 si 500 de hectare au primit 51% dintre subventii. Rezulta ca mosiile de peste 100 de hectare ale clientelei PSD-iste au primit 81% din subventii., iar cei sub 100 de hectare,respectiv saracimea si chiaburii au primit doar 19% din subventii.

Concluzia studiului: Aceasta structura de proprietate este CONTRARA modelului european, care nu se bazeaza pe exploatatii uriase, pe latifundii mosieresti ca-n evul mediu,ci pe ferma mijlocie, de obicei familiala,pe ferma chiaburului.

Pentru remedierea din mers a acestei stari de fapt,--(ne agreata de U.E.)-, Bruxelles-ul isi propune o viziune favorabila pe termen lung fermelor mijlocii familiale chiaburesti cu suprafete intre 20 si 100 de hectare, singurele care pot duce la ameliorarea productivitatii concomitent cu rezolvarea uriasei probleme sociale care este satul romanesc.

In ceea ce priveste fermele mari , Bruxelles-ul isi propune o pozitie nuantata,respectiv limitarea platilor directe la o limita superioara a suprafetei mosiei-(se discuta de 150 max. 200 de Hectare)—si transferul unei parti din bani catre dezvoltarea rurala.Mai pe intelesul tuturor spus sa nu se mai unga fundul porcului cu slanina pentru mosierii peste 200 de hectare, iar din banii ramasi ,sa se construiasca infrastructura rurala si anume drumuri asfaltate, aductiuni de apa, canalizari, extinderi de retele de curent electric,etc..

Cei intelepti vor intelege ca 50 de ani soarele pentru Romania a rasarit dinspre Moscova, vreo 20 de ani a rasarit dinspre Cotroceni si Palatul Victoria, iar de-acum se pare ca va rasari dinspre Bruxelles.Asa ca , PSD-ul ,”ciocu mic’ ca-s altii la putere si i-a prins tatuca de la Bruxelles ca si-au facut vreme de doua decenii lectiile pe dos.Si-apoi fostii PSD-isti ,odata deveniti mosieri nu cred ca se vor mai identifica intr-o ideologie de partid social-democrata ca nu le prea convine sa-mparta cu culdusii. Mai degraba vor imbratisa vreo ideologie liberala, a oamenilor foarte bogati, daca nu vreo una mai inspre dreapta amintindu-si de Horea Sima si Zelea Codreanu..De ne-o da Dumnezeu pace si sanatate vom trai si vom vedea. Suntem cu totii martori sub vremuri ,iar Dumnezeu pedepseste popoarele care-si uita istoria cu repetarea ei.

Cu cea mai inalta consideratie pentru toti cititorii ziarului

Ing zootehnist si Licentiat in Drept Andron Traian Ioan.