Spada lui Zorro

Eleva din clasa a VIII-a, Iuga Maria Cristina, de la Şcoala Generală „Mihai Eminescu” din Năsăud, a debutat recent în literatură cu romanul „Spada lui Zorro”, roman cu 487 de pagini, la care lucrează de la vârsta de 12 ani.

Cristina Maria Iuga, debutantă doar la vârsta de 14 ani, merită cuvinte de laudă din partea cititorilor, copii şi adulţi pentru realizarea de excepţie doar la vârsta Pupezei din tei.

În istoria literaturii române, debuturi literare la vârsta copilăriei sunt rarităţi.

Marele Eminescu a debutat la vârsta de 16 ani cu poezia „De-aş avea”, patru strofe a câte opt rânduri care i-au adus întâia Magna cum laude. Tot la 16 ani a debutat şi Arghezi, ce anunţa cu certitudine un viitor mare poet, la fel ca şi Panait Istrate, care a stârnit un val de admiraţie în anii copilăriei, despre care a vorbit la superlativ Mihail Sadoveanu.

Octavian Goga nu împlinise 17 ani în momentul debutului, iar Nicolae Iorga încă din clasa a VI-a s-a apucat să facă o foaie proprie, pe care o dădea abonaţilor spre a-şi completa alimentaţia în internat. Tot ca elev în clasa a VI-a a debutat şi Grigore Pîşculescu – Gala Galaction de mai târziu, care prin clasa a VI-a pregătea şi aranja revista literară „Zig - Zag”.

Marele Sadoveanu s-a preocupat în anii de ucenicie de revista „Aurora”, iar Ion Minulescu împreună cu un coleg al său de la Liceul din Piteşti a editat revista „Luceafărul”, un singur număr. Copilul Victor Eftimiu a scos, la Bucureşti, revista „Speranţa”, fiind director de revistă doar la vârsta de 15 ani. În primul număr şi-a publicat poezia sa de debut, dedicată „Athinei”.

Alt copil debutant, Ion Marin Sadoveanu, directorul revistei intitulată „Revista celor şase” pe care o conduce încă din anii de liceu. În numărul 1 a publicat poezia sa de debut „Apus”.

În literatură cunoaştem patru debuturi de copii petrecute simultan – două câte două în aceleaşi zile. Primul cuplu: Mihail Sadoveanu şi Ion Minulescu. Al doilea H.D. Cocea şi Panait Cerna, porniţi cu curaj spre gloria literară.

George Coşbuc ne mărturiseşte: Cea dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din Ardeal, continuând în Muza Someşeană, redactată începând din oct. 1882 de membrii societăţii „Virtus Romana Rediviva”, a elevilor gimnaziului năsăudean. Aici au apărut primele creaţii ale elevului George Coşbuc, care în clasa a VI-a a scris 160 de poezii.

Nu greşim, nu exagerăm dacă afirmăm că autoarea romanului „Spada lui Zorro” se numără printre debutanţii de renume menţionaţi mai sus. Tema romanului se roteşte în jurul pirateriei, unde s-a ţesut cu timpul o aureolă de groază şi mister.

Dacă unii vânturători ai mărilor ajungeau să se dedea la masacre şi acte sadice, care îi făceau să intre în folclor şi, de pildă, pe teritoriul Californiei, să fie personaje de speriat copiii, alţii au apărut ca un fel de haiduci, ca de exemplu Zorro, care împărţea dreptatea celor umili, pe întinsul veşnic schimbător al apelor.

Personajele romanului sunt regi şi regine, nobili, comandanţi şi soldaţi, în epoca unui bandit mascat, certat cu legea şi urmărit de soldaţi pentru răzvrătire, ce făcea din piraterie o adevărată meserie rentabilă.

Zorro nu face altceva decât să acţioneze în numele unei asociaţii care cuprinde o seamă de înalte personaje, spunând că este doar victima unui concurs nefericit de împrejurări, atacuri de piraţi, planuri de război, execuţii şi torturi teribile, poveşti pasionale de dragoste, sensibilitate şi tandreţe, onoare şi dreptate.

Povestea lui Zorro – vulpoiul isteţ şi ager ce-şi face apariţia numai noaptea, este adevărată. Latinoamericanii îl admiră, îi recunosc faptele sale vitejeşti, îl aşază printre eroi ridicându-i o statuie în Mexic, dezvelită în anul 2007 la Barranca del Cobre, satul în care se presupune că s-a născut în anul 1794.

Cartea copilăriei scrisă de Cristina, dovedeşte profunzime, originalitate, vaste cunoştinţe de istorie şi promisiuni pentru viitor cu noi realizări pe tărâmul slovelor, ca un fagure de miere, ce exprimă chintesenţa vorbirii româneşti, dulceaţa şi mireasma ei fermecătoare.