Globalizare & îndurare

În seria de articole publicate în precedenta săptămână în “Răsunetul”, toate în legătură cu şocanta şi dramatica criză financiară a Americii, s-au strecurat o serie de greşeli pe care mi le asum în întregime; de pildă, în enumerarea de mari leaderi ai lumii, numele Împăratului Franţei, Napoleon a apărut scris cu literă mică… greşeală personală, dar, vă asigur că Napoleon e atât de mare în istorie încât nu mai are importanţă cu ce literă este scris… iar, concomitent, numele autorului articolului este prea mic pentru a fi scris cu literă mare… deci de la “a” la “n” cu literă mică… mea culpa încă o dată… să revenim la acest multi-concept al lumii contemporane, inevitabil pentru individ, comunitate, naţiune-stat sau uniuni de state; una din marile efecte ale globalizării este teribila interdependenţă între statele lumii, între economiile lumii, între sistemele financiare ale statelor lumii… este criza la Bursa din New York?, atunci este în criză şi la Bursele Europene!… atunci, fiţi sigur că şi leul nostru românesc, nu poate scăpa neafectat, nu poate exista independent, netulburat de convulsiile financiare transatlantice şi transpacifice; în 24 de ore leul nostru a sărit dramatic şi el de la 3,75, la 3,82, ajungând vineri în jurul amiezii la incredibilul 3,90… din leu greu a devenit mult mai uşor, mai devalorizat, mai volatil, mai sărăcit.

E bai?… Sigur!… multe din creditele persoanelor fizice, oamenilor de afaceri, firme, Guvern, stat, sunt făcute în euro sau dolari, şi la schimbarea leului nostru subţiat în valutele respective trebuie să plătim mult mai mulţi lei… de multe ori poverile devin la limita suportabilului, şi asta printr-o cădere liberă în decurs de ore!!! Nimeni nu mai este neafectabil prin globalizare “Nobody is un-affected through Globalization!” De aceea, în seismele globalizante ale mapamondului financiar, ţărişoarele cu economii modeste sunt lovite peste noapte de cataclismele greilor în finanţe, dezvoltări sau… prăbuşiri. Câteva exemple ar fi necesare să ilustrăm uraganele din ultimele două săptămâni de pe Wall Street, sau Dollar Street, devenită sursa panicii mondiale sau Human Street (vezi articolul “De la Strada Dollarului la Strada Umană”).

Deci, prăbuşire Lehmann Brothers, Banca de Investiţii Americană, egal 7 (şapte) bugete ale României! Da, daa, şapte!… prăbuşire Meryll Lynch, Banca de Investiţii USA egal 10 (zece), da, da ZECE bugete ale României! Prăbuşire, ah, nu, nu vă mai dau exemple panicate să nu aveţi coşmaruri peste iarnă… şi am dat numai două exemple din vreo douăzeci… aşa că fără o îndurare a eticii financiare, fără o profundă moralizare a întregii legislaţii financiare din lume, şi evident nu numai de la noi, suntem din nou în pragul Evului Mediu!… undeva pe la început, nici măcar la mijloc… Oricum, USA şi-au jucat rolul istoric de supra-putere în lume, sfârşind jalnic în ruinele financiare provocate de profundele imoralităţi din subteranele banilor producând bani şi apoi jefuind credulităţi zise şi derivative, reasigurându-se împrumuturile pe valori inexistente şi milioane salarii la Executive, propovăduindu-se profetisme de tipul “a home, a loan” adică o casă, un împrumut, sau “a car, a loan”, adică o maşină, un împrumut. În anii ’90 fiind newyorkez, repetam ades pe marile bulevarde din Mahhattan… “myself as loan, as final coin of zeroworth dimension”… adică, sunt totul împrumut, monedă finală de zero dimensiune… presimţeam că nu se mai merge bine, dar lumea în frumoasele ei nebunii repetă “God bless America!”… adică D-zeu binecuvântează America… Da! Dacă este MORALĂ şi RAŢIONALĂ… când nu a mai fost, binecuvântarea a încetat… să ne îndurăm pentru Re-BINECUVÂNTARE “GOOD RE-BLESS AMERICA!”