Domnica Burdeţ şi suferinţa ei

Dintre cele şaizeci şi şase de persoane condamnate în dosarul Liga Naţională Creştină,cea mai importantă organizaţie anticomunistă din judeţul Bistriţa-Năsăud, la ani grei de temniţă pentru că au avut curajul să spere în virtuţile adevărului şi libertăţii ne impresionează drama trăită de Burdeţ Domnica,un copil care la împlinirea vârstei majoratului va cunoaşte regimul dur al închisorii comuniste dar şi lipsa iubirii părinteşti,statul comunist ,prin organele Securităţii din Bistriţa lăsându-o orfană de tată.
Pe baza noilor dovezi primite de la C.N.S.A.S în acest an dar şi a mărturiei urmaşilor dorim să aducem în faţa cititorilor noi aspecte din viaţa şi jertfa ei.
Domnica s-a născut la data de 16 decembrie 1932 în familia înstărită a cârciumarului Burdeţ Ioan şi Sânefta din Rebrişoara.Tatăl ei a avut curajul să-l primească în casa lui pe locotonentul Bodiu Leonida ,conducătorul Ligii Naţionale Creştine,al cărei membru va
deveni.În casa lui Ioan Burdeţ vor avea loc mai multe întruniri ale Ligii Naţionale Creştine ,întruniri care aveau menirea să-i pregătească pe membrii organizaţiei din Rebrişoara să reziste în faţa terorii regimului comunist prin organizarea mişcării de rezistenţă anticomunistă,cu idealurile ei:alegeri libere şi democrate, readucerea regelui Mihai I în ţară şi respectarea drepturilor omului în faţa abuzurilor regimului comunist.
În primăvara anului 1949 membrii organizaţiei Liga Naţională Creştină din Rebrişoara vor fi arestaţi,printre ei aflându-se şi Burdeţ Ioan şi fiica sa Domnica.Dacă Burdeţ Ioan va fi acuzat de crimă de uneltire contra ordinii sociale fiica acestuia Domnica va fi acuzată că, în calitate de tăinuitor a locotonentului Bodiu Leonida, a ştiut despre organizaţia lui subversivă şi a întreţinut corespondenţă cu el.
În fapt,potrivit Referatului Parchetului Militar Cluj : ‘’Burdeţ Domnica a avut legături cu Bodiu Leonida care a fost găzduit mai mult timp în casa părinţilor ei,a cunoscut situaţia acestuia ,a ştiut că are organizată o bandă teroristă în munţi şi nu a denunţat-o făcându-se vinovată de delictul de favorizare a infractorului’’.Din adresa cu numărul 5 din data de 21 iulie a anului 1948 a Securităţii Bistriţa adresată Securităţii Cluj rezultă că :’’Domnica,fata lui Burdeţ avea rolul de a-l informa pe Bodiu Leonida despre zvonurile ce circulau în oraşul Năsăud’’ iar în adresa cu numărul 2478 din data de 1 februarie a anului 1949 a Securităţii Cluj adresată colonelului Birtaş de la Securitatea Bucureşti se arată că :’’Burdeţ Ioan are o fată în clasa a –V-a la Liceul de Fete din Năsăud pe care o întrebuinţează ca şi curier .Ea a fost trimisă în ziua de 14 iulie 1948 în Bistriţa.Aici s-a întâlnit la restaurantul lui Vanea cu subofiţerul Domide Octavian care i-a încredinţat un manifest din partea colonelului Dăncilă Ioan,fost comandant al Serviciului de Informaţii Militare din Vatra Dornei,manifest care a fost dus lui Bodiu Leonida şi pe care el l-a copiat şi multiplicat membrilor bandei sale criminale’’.Mai departe ni se redă care este conţinutul acestui manifest,reproducând şi noi o parte din el:
‘’Fraţi români,
Bestia comunistă urlă şi tremură de frică ,Consiliul de Securitate al lumii judecă acum pe Rusia.Marii barbaţi de stat ai Americii,Angliei şi Franţei au demascat fără cruţare înaintea lumii crimele sălbatice comise de bestia comunistă împotriva omenirii.Lumea întreagă cere nimicirea fiarei comuniste.Sentinţa de moarte contra fiarei comuniste a fost semnată de lumea întreagă.În curând această sentinţă va fi executată .Bestia comunistă şi toate slugile sale vor fi rase de pe suprafaţa pământului .La noi în ţară bestia comunistă vrea să ne distrugă credinţa în Dumnezeu şi ne obligă să ne închinăm celui mai sângeros călău şi criminal al lumii :Stalin.Este cea mai sfantă datorie a noastră faţă de însângeratul nostru popor să ne apărăm credinţa,familia,pământul şi patria împotriva planurilor criminale ale bestiei comuniste.Fiţi uniţi şi gata să arătăm lumii că Romania şi românii nu pot pieri.Trăiască iubitul nostru rege Mihai I!Trăiască poporul român şi naţiunea română!’’
La data de 14 februarie 1949 Domnica va fi arestată alături de tatăl ei Ioan Burdeţ si anchetaţi în sediul Securităţii din Bistriţa de crudul călău,sublocotenentul Liviu Pangraţiu.Scriitorul Teohar Mihadaş descrie în cartea sa ’’Pe muntele Ebal’’bătăile crunte pe care Pangraţiu le administra unui copil,bătăi fără milă.La aceste bătăi tatăl Domnicăi era pus să asiste:fiica lui era legată şi bătută în tălpi ,până când cădea înaintea lui fără suflare.În noaptea de 23 spre 24 iunie Burdeţ Ioan şi-a chemat fiica pentru ultima dată,a sărutat-o pe frunte şi şi-a luat rămas bun de la ea cu cuvintele:’’Domnică,draga tatii, eu nu mă mai întorc,ai grijă de mama şi de sora ta’’.În dimineaţa zilei de 24 iunie a anului 1949 Burdeţ Ioan avea să fie ucis mişeleşte alături de Bodiu Leonida şi Toader Dumitru în Dealul Crucii de un comando al Securităţii Bistriţa condus de călăul Liviu Pangraţiu,şi aruncaţi într-o groapă comună fără a avea dreptul la o judecată cinstită,sau cel puţin să aibă un preot la umbra mormântului lor în ceasul înhumării şi o cruce care să dea mărturie despre jertfa lor.
Pe lângă faptul că Securitatea i-a ucis tatăl,Domnica Burdeţ avea să fie condamnată prin hotărârea Tribunalului Militar Cluj prin sentinţa cu numărul 1585 din dosarul cu numărul 1229\1949 la un an închisoare corecţională,trei ani interdicţia drepturilor cetăţeneşti şi confiscarea averii.Va petrece timp de un an de zile în cea mai neagră suferinţă în Penitenciarul din Cluj,iar la data de 11 februarie 1950 va fi eliberată sub stricta supraveghere a Securităţii cu domiciliul forţat în Rebrişoara,alături de mama şi sora ei ,într-o casă cu chirie,casa părintească fiind confiscată de regimul comunist.Însă suferinţa ei nu s-a încheiat aici,a fost obligată de regimul comunist să renunţe la liceu şi va trăi alături de mama ei, Sânefta,din munca braţelor, a pământului.La data de 8 noiembrie 1951 se va căsători cu tânărul Purcelean Dumitru din Rebrişoara,din dragostea lor născându-se trei copii:Elisabeta,Olga şi Vasile.Din mărturia fiicei sale Olga,rezultă că şi copii ei au fost urmăriţi o viaţă întreagă de Securitate,reproşându-li-se trecutul bunicului şi al mamei lor.
Păstrând în suflet amintirea vremurilor în care a avut curajul să spere în virtuţile sfinte ale adevărului şi libertăţii,’’copilul’’ Domnica Burdeţ a adormit întru Domnul la data de 30 august 1994 fiind înmormântată în cimitirul din Rebrişoara.