Preoţi marturisitori in rezistenţa anticomunistă de pe Valea Someşului

În perioada tulbure a anilor 1945-1950 s-au remarcat în lupta pentru rezistenţa anticomunistă de pe Valea Someşului trei preoţi care au avut curajul să lupte împotriva terorii declanşate de regimul comunist .Aceştia sunt:preotul Văleanu Ioan din Luşca,Preotul Irini Emil din Rebrişoara şi preotul Mureşan Ştefan din Rebra.Toţi cei trei preoţi au făcut parte din organizaţia anticomunistă Liga Naţională Creştină condusă de locotenentul Bodiu Leonida,cea mai importantă organizaţie anticomunistă din judeţul Bistriţa-Năsăud în acele timpuri ca număr de aderenţi ,dar şi ca organizare şi activitate.
Pe baza noilor dovezi primite de la C.N.S.A.S în acest an dar şi a mărturiilor urmaşilor celor trei preoţi,suntem în măsură să aducem în faţa cititorilor noi aspecte din viaţa şi lupta celor trei slujitori ai Domnului pentru adevăr şi dreptate.

Preotul Văleanu Ioan

S-a născut la data de 17 ianuarie 1904,în comuna Mintiu,judeţul Bistriţa-Năsăud,din parinţii Vasile şi Maria,a slujit în parohiile Suplai si Luşca,alături de soţia Maria şi cei cinci copiii,dintre care astăzi mai este în viaţă doar fiul Vasile,care domiciliază în municipiul Bistriţa.În luna noiembrie a anului 1948 după întalnirea sa cu locotenentul Leonida Bodiu în casa lui Ioan Burdeţ din Rebrişoara,pune bazele organizaţiei anticomuniste Liga Naţională Creştină în comuna Luşca,organizaţie din care au făcut parte şapte membrii care au depus jurământul :’’În numele lui Dumnezeu cel atotputernic jur credinţă Majestaţii Sale Regelui Mihai I şi naţiunii mele româneşti să lupt pentru eliberarea ei din jugul comunist.Jur credinţă Comitetului Ligii Naţionale Creştine contra comunismului,supunere Statutului şi tuturor hotărârilor sale în orice împrejurare.Jur să păstrez cu sfinţenie toate secretele sale faţă de orişicine.Aşa să-mi ajute Dumnezeu’’.
Conform fişei personale din arhiva C.N.S.A.S părintele Văleanu avea orientări politice liberale,iar în calitate de preşedinte al organizaţiei Liga Naţională Creştină din Luşca a condus şedinţele organizaţiei ,le da îndrumări membrilor ei despre situaţia internaţională,despre declanşarea războiului anglo-american împotriva U.R.S.S. în primăvara anului 1949 şi readucerea în ţară a regelui Mihai I.Potrivit Referatului Parchetului Militar Cluj organizaţia din Luşca a împarţit manifeste cu caracter subversiv iar la sfârşitul lunii noiembrie 1948 trei dintre membrii organizaţiei:Cozan Ioan,Cozmi Nicolae si Tinereanu Emil au sustras din cadrul Judecatoriei Mixte din Năsăud trei arme de vânătoare si un pistol care a fost încredinţat părintelui Văleanu dar simţindu-se urmărit acesta l-a ascuns în pădure.
Din declaraţia dată de părintele Valeanu Ioan la data de 13 martie 1949 în biroul Securităţii din Bistriţa rezultă că în cursul lunii martie a anului 1949 părintele i-a trimis alimente lui Bodiu Leonida care se ascundea în munţi de organele Securităţii.La data de 12 martie 1949 părintele Văleanu a fost arestat de Securitate sub acuzaţia de uneltire contra ordinii sociale şi securităţii poporului. A fost condamnat la data de 10 noiembrie 1949 de Tribunalul Militar Cluj prin sentinţa nr.1585 din dosarul cu numărul 1229\1949 la 15 ani muncă silnică ,5 ani degradare civică şi confiscarea averii.
A petrecut 15 ani în cea mai neagră suferinţă în închisorile din Aiud,Poarta Albă,Baia Sprie şi la Canal.În tot acest timp,soţia părintelui,doamna preoteasă Maria şi cei cinci copii au trecut vreme de 15 ani prin cele mai grele încercări şi suferinţe,fiindu-le confiscată casa părintească şi întreaga avere,fiind urmariţi şi monitorizaţi în permanenţă de organele Securităţii,cei cinci copii ,potrivit mărturiei fiului Vasile,care se află în viaţă ,fiind daţi afară din unităţile de învăţământ,reproşându-li-se trecutul tatălui lor .
În anul 1963 părintele Văleanu Ioan va fi eliberat cu domiciliul forţat în localitatea Lăţeşti,pe malul Dunării,pe braţul Borcea.Aici a petrecut încă un an şi jumătate din viaţă sub stricta supraveghere a Securităţii ,şi de abia în anul 1964 se va reântoarce la familie,la soţie şi la copii,permiţându-i-se să reâmbrace haina sfântă a preoţiei activând în parohia Dumbrăveni ,lângă Reteag ,în judeţul nostru.În anul 1972 se pensionează purtând în sufletul şi în trupul său rănile şi amintirile dureroase din timpul celor 17 ani de detenţie,plătind astfel scump curajul de a mărturisi idealul sfânt al libertăţii şi crezul său într-o viaţă mai bună.A adormit întru Domnul la data de 6 aprilie 1992,ducându-şi somnul de veci în Cimitirul din Bistriţa.

Preotul Irini Emil

S-a născut la data de 17 august 1905 ,în comuna Rebrişoara,judeţul Bistriţa-Năsăud,din parinţii Dumitru si Elisabeta.A slujit în parohiile Olpret si Rebrişoara,alături de soţia sa Maria,şi cei doi copii Eleonora şi Titus,dintre care astăzi mai este în viaţă doar fiica sa Eleonora ,care domiciliază în comuna Maieru.
Potrivit fişei personale din arhiva C.N.S.A.S. atât înainte cât şi după 23 august 1944 părintele Irini Emil avea orientări politice maniste simpatizând cu Partidul Naţional Ţărănesc.
În anul 1945 într-o predică la o înmormântare în comuna Rebrişoara i-a îndemnat pe credincioşi să nu se înscrie în Frontul Plugarilor ,existând riscul înfiinţării colhozurilor. Datorită influenţei pe care o avea în parohie a împiedicat formarea celulei de partid a Blocului Partidelor Democrate(viitorul Partid Comunist Român) iar în campania electorală din anul 1946 a luptat din răsputeri contra B.P.D. si împotriva regimului de la acea dată .La data de 2 august a anului 1947 cu ocazia unei percheziţii domiciliare efectuată de către organele Postului de Jandarmi s-au găsit in locuinţa sa două broşuri cu caracter subversiv:’’Bolşevismul şi Biserica’’ şi ‘’Alegerile libere’’.La data de 18 iunie 1948 cu ocazia unei înmormântări pe Gersa părintele Irini Emil a exprimat în predica sa cuvinte cu caracter de frondă la adresa regimului comunist:’’Dragi credincioşi,să nu plângeţi după mort că toţi suntem muritori mai bine plângeţi după răul ce este astăzi în lume fiindcă şi împăraţii pleacă şi îşi lasă ţara însă poate va fi scurt timpul când iarăşi se vor întoarce .S-au ridicat la putere oameni răi care nu vor să lase nimic decât să distrugă ce au făcut alţii în zeci şi sute de ani’’.
Potrivit Referatului Parchetului Militar Cluj părintele Irini Emil l-a cunoscut pe locotenentul Bodiu Leonida în anul 1946 cu prilejul unei procesiuni religioase făcută la hotar.Acesta i-a propus părintelui să activeze în cadrul organizaţiei Liga Natională Creştină a filialei din Rebrişoara,lucru pe care parintele l-a acceptat depunând jurământul în casa lui Ioan Burdeţ.Părintele Irini Emil s-a dovedit un membru de încredere al organizaţiei participând la multe întruniri în casa lui Ioan Burdeţ alături de alţi membrii ai organizaţiei din Rebrişoara cum sunt:învăţătorul Pop Macedon,Plutonierul Băjenaru Ilie şeful unităţii de jandarmi din Rebrişoara,plutonierul Băbălau Vâlcu,secretarul unităţii de jandarmi din Năsăud,învăţătorul Sîngeorzan Dumitru din Slătiniţa.La aceste întruniri se ascultau posturile de radio Vocea Americii si Radio Londra,se cântau cântece patriotice iar locotenentul Bodiu Leonida îi informa pe membrii organizaţiei despre situaţia internaţională şi iminenţa izbucnirii unui nou conflict mondial.
Părintele Irini a primit de la locotenentul Bodiu o serie de pricesne cu caracter naţionalist pentru a le cânta in biserică alături de credincioşi iar soţia părintelui Irini Maria a dus o scrisoare a lui Bodiu Leonida avocatului Androne Dumitru în Bistriţa.Prin legăturile şi influenţa sa părintele Irini a uşurat recrutarea de noi membrii în organizaţia Ligii Naţionale Creştine din Rebrişoara,primind de la locotenentul Bodiu mai multe manifeste cu caracter tendenţios în care se preamăreau forţele anglo-americane şi se milita pentru aducerea în tară a regelui Mihai.,manifeste pe care le-a împărţit între credincioşi.
Potrivit adresei cu numărul 1495 din 14 februarie 1949 a Securităţii Bistriţa semnată de sublocotenentul Liviu Pangraţiu şi adresată Securităţii Cluj Burdeţ Ioan s-a întâlnit în cursul anului 1948 cu fostul Plutonier de Miliţie Combei Ioan care a fost înainte de 23 august 1948 agent la Siguranţa din Năsăud ,întâlnire în cadrul căreia fostul agent din Securitate l-a atenţionat pe Burdeţ să nu vorbească prea multe cu Plutonierul Băjenaru Ilie ,şeful unităţii de jandarmi din Rebrişoara,deoarece el avea date că acesta este informatorul Securităţii.
În urma trădării Plutonierului Băjenaru la data de 12 februarie 1949 părintele Irini Emil va fi arestat de Securitate alături de Burdeţ Ioan si alţi membrii ai organizaţiei,sub acuzaţia de favorizare a infractorului (ca om de legatură a lui Bodiu Leonida) şi uneltire contra ordinii sociale.A fost condamnat la data de 10 noiembrie 1949 de Tribunalul Militar Cluj la trei ani şi şapte luni închisoare corecţională ,confiscarea averii şi doi ani interdicţia drepturilor cetăţeneşti. A petrecut trei ani şi şapte luni în muncile grele de la Canal,fiind eliberat în anul 1953.Potrivit mărturiei fiicei sale Eleonora care mai este în viaţă,după eliberare a muncit o perioadă ca pontator la fabrica de cherestea din Lunca Ilvei,iar apoi cu ajutorul părintelui protopop Spiridon Suliciu a reâmbracat haina sfântă a preoţiei activând în parohia Rebrişoara Grui până în anul 1974 când se pensionează,păstrând în suflet amintirea vremurilor în care a avut curajul să spere în virtuţile sfinte ale libertăţii şi adevărului.
A adormit întru Domnul la data de 11 martie 1976 fiind înmormântat în cimitirul din Rebrişoara.

Preotul Mureşan Ştefan

S-a născut la data de 13 octombrie 1920 în comuna Vad,judeţul Cluj,din părinţii Alexandru şi Maria.A slujit în parohia Rebra între anii 1945-1981 alături de soţia Maria şi cei trei copii Teofil,Mircea şi Emilia.
Potrivit fişei personale din arhiva C.N.S.A.S părintele Mureşan avea orientări politice maniste simpatizând cu Partidul Naţional Ţărănesc.În anul 1946 pune bazele Partidului Naţional Ţărănesc-aripa Alexandrescu în comuna Rebra,ajungând preşedintele acestui partid ce număra 180 de membrii.La sfârşitul lunii noiembrie a anului 1946 părintele Mureşan Ştefan citea unui grup de ţărani din comună din ziarul ‘’Dreptatea’’ organ al P.NŢ. Maniu un articol ce făcea referire la necesitatea organizării de alegeri libere.La data de 20 decembrie 1946 se înscrie de formă în Frontul Plugarilor unde nu a depus nici o activitate dorind să-şi acopere simpatiile politice din trecut.
Potrivit referatului Parchetului Militar Cluj părintele Mureşan Ştefan l-a întâlnit pe locotenentul Bodiu Leonida în toamna anului 1948 în casa lui Ioan Burdeţ din Rebrişoara ,ocazie cu care Leonida i-a cerut părintelui să adere la organizaţia sa.Părintele Mureşan şi-a dat acordul susţinând moral şi material pe Bodiu Leonida şi organizaţia sa din comuna Rebra.
La locuinţa părintelui Mureşan din Rebra s-au ţinut şedinţe ale organizaţiei Liga Natională Crestină condusă de locotenentul Bodiu Leonida ,alături de alţi membrii ai organizaţiei din Rebra cum sunt:şeful de post Midrigan Dumitru,Toader Dumitru şi notarul Căpâlna Valer ,depunând jurământul în faţa lui Bodiu Leonida.

În timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946 nu a susţinut Blocul Partidelor Democrate fiind de partea opoziţiei.Cu prilejul desfăşurării alegerilor din anul 1946 primarul comunei Rebra Toader Dumitru alături de alţi vrednici rebreni i-au luat la bătaie pe reprezentanţii comuniştilor care au dorit să falsifice rezultatul alegerilor.Cu prilejul acestor evenimente organele Jandarmeriei din Năsăud au demarat o anchetă ,care a fost catalogată public de catre părintele Mureşan ca’’abuzuri comise de jandarmi’’.De asemenea părintele Mureşan a îngreunat mersul cercetarilor îndemnându-i pe oameni să plece din comună şi să nu dea declaraţii in faţa organelor de anchetă,de aceea Securitatea Bistriţa îl cataloga într-o notă informativă cu numărul 306 din data de 28 noiembrie 1946 trimisă către Securitatea Cluj
ca ‘’un element periculos şi dăunător securităţii poporului’’.
În urma trădării lui Penteker Toma,fost preşedinte al Organizaţiei Liga Natională Creştină din comuna Parva ,la data de 12 februarie 1949 părintele Mureşan Ştefan a fost arestat de Securitate sub acuzaţia de omisiune de denunţ ,fiind tăinuitor al lui Bodiu Leonida.A fost condamnat la data de 10 noiembrie 1949 la opt luni închisoare corecţională.
După eliberare va reâmbrăca haina sfânta a preoţiei slujind în parohia Rebra până în anul 1981,când a ieşit la pensie.A adormit întru Domnul la data de 27 decembrie 1995 ,fiind înmormântat în cimitirul din municipiul Fălticeni,judeţul Suceava.

În concluzie putem afirma că aceşti trei vrednici slujitori ai altarului au avut curajul în vremuri tulburi de grea prigoană să se împotrivească terorii regimului comunist şi să lupte pentru idealul sfânt al libertăţii şi al respectării drepturilor omului plătind cu ani grei de temniţă acest curaj al lor ,făcându-se partaşi fericirii pecare Mântuitorul Iisus Hristos o aduce luptătorilor pentru dreptate şi adevăr:’’Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate că a lor este împărăţia cerurilor’’.

Preot Rus Vasile