Punct farmaceutic, de prim ajutor şi Salvamont, la Colibiţa. Preşedintele Moldovan: Aici avem cel mai ozonat aer din România, similar cu cel din Alpi

Mar, 02/02/2016 - 16:42

Administraţia judeţeană a recepţionat lucrările de amenajare a unui punct Salvamont, punct de prim ajutor şi punct farmaceutic la Colibiţa, într-un spaţiu din incinta Şcolii Gimnaziale din localitate. Investiţia, în valoare de aproximativ 200.000 lei, reprezintă o condiţie obligatorie pentru obţinerea statutului de staţiune de interes local pentru localitatea Colibiţa, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, la momentul inaugural.

„Suntem la recepţia finală a investiţiei pe care am făcut-o, de la Consiliul Judeţean, pentru a sprijini proiectul Primăriei Bistriţa Bârgăului de a declara această zonă drept staţiune turistică de interes local. Era una dintre condiţiile pe care le are Autoritatea Naţională pentru Turism, ca în această locaţie să avem un punct farmaceutic, un punct de prim ajutor şi un punct Salvamont. E un angajament pe care noi ni l-am luat, împreună cu Primăria, ca discuţiile care se poartă de peste 25 de ani să le finalizăm la un moment dat”, a precizat preşedintele Moldovan.

În perioada următoare va fi lansată licitaţia pentru încheierea spaţiului ce va deservi punctul farmaceutic, Serviciul Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean îşi va amenaja punctul propriu, în timp ce pentru punctul de prim ajutor va fi angajată o asistentă medicală, de către Primăria Bistriţa Bârgăului, plătită prin DSP BN.

Potrivit acestuia, ADI Turism în Bistriţa-Năsăud a transmis documentele către ANT pentru atestarea staţiunii, însă Comisia de acreditare a staţiunilor turistice nu s-a întrunit, foarte probabil din cauza schimbărilor de la nivelul Guvernului. „ Eu sper ca într-un termen rezonabil să primim şi avizele pozitive, iar Guvernul României să dea hotărârea prin care această zonă foarte frumoasă a judeţului să fie declarată staţiune turistică”, a adăugat Radu Moldovan.

Şeful administraţiei judeţene a menţionat că pentru 2016 Consiliul Judeţean a bugetat suma de un milion lei pentru achiziţionarea unui teren pe care să se amenajeze un spaţiu public cu acces la luciul de apă, pentru fiecare dintre turiştii care vizitează Colibiţa. „Mi-aş dori foarte mult ca aceşti oameni să aibă acces la lac, să aibă o zonă de camping, de picnic şi un debarcader pentru sporturi nautice cu ambarcaţiuni fără motor, pentru protejarea lacului Colibiţa”, a menţionat preşedintele Radu Moldovan.

Aerul cel mai ozonat din România, la fel ca la Soveja, se respiră la Colibiţa

Consiliul Judeţean a comandat un studiu privind calitatea aerului, către o firmă de specialitate, pentru a certifica ceea ce se cunoaşte de mult timp. „Aici exista un sanatoriu, unde erau trataţi oamenii care aveau probleme psihice, doar ţinându-i aici, în Colibiţa, aerul de aici îi ajuta la recuperare. De asemenea, aerul este foarte bun pentru sportivi, pentru pregătirea fizică, pentru acumulările pe care le fac sportivii în cantonamente. Studiul ne confirmă că este foarte bună componenţa aerului. În România mai este o astfel de structură a aerului la Soveja (Vrancea), este un aer la o cotă la 900m care se poate compara cu aerul din Alpi, la peste 2000 m”, a declarat Radu Moldovan. În fapt, valoarea concentraţiei maxime de ozon măsurat în Colibiţa este de 90 micrograme/mc, în timp ce valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/metru cub (la o valoare de peste 120 micrograme/mc ozon, aerul nu mai este respirabil).

Drumul Blajului, din bani guvernamentali. De la Colibiţa în jos, pe fonduri europene

Din păcate, sesiunile de depunere a proiectelor prin Programul Operaţional Regional 2014-202 nu au fost deschise. În aceste condiţii, drumul Poarta Transilvaniei a fost împărţit pe sectoare, pentru fiecare tronson căutându-se surse de finanţare în vederea modernizării. „Mi-aş fi dorit să dea drumul la Programul Operaţional Regional pentru infrastructura de drumuri judeţene. Am vorbit foarte mult de drumul judeţean 172D, mai exact Poarta Transilvaniei. Din păcate s-a întâmplat ce s-a întâmplat la nivel guvernamental, Guvernul a fost schimbat şi, din păcate, sunt blocate şi toate măsurile europene. Aştept cu încredere ca noul ministru al Fondurilor Europene cu noul ministru al Dezvoltării să deschidă această axă. Avem pregătite toate documentele pentru a depune acest proiect, pentru a moderniza drumul, lucru extrem de important, iar în etapa a doua a Masterplanului avem investiţiile de infrastructură de apă şi canal”, a spus preşedintele Moldovan.

În fapt, DJ 172 D – Poarta Transilvaniei a fost împărţit pe cinci tronsoane, şi anume Mureşenii Bârgăului (DN 17) – Colibiţa, Colibiţa – Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică, Ilva Mică – Ilva Mare şi Ilva Mare – limită judeţ Suceava. „Banii care sunt repartizaţi pentru ADR Nord-Vest, din care face parte şi Bistriţa-Năsăud, sunt mai puţini decât ne trebuiau nouă numai pentru acest drum. Pentru drumul integral, studiul de fezabilitate indica o valoare de 120 milioane euro, iar bani la ADR Nord-Vest sunt 92 milioane pentru şase judeţe. Atunci am luat decizia de a revizui studiile, de a tăiat absolut tot ce se poate, l-am împărţit în cinci tronsoane”, a completat Radu Moldovan. Tronsoanele 1 şi 5 au fost depuse la Ministerul Dezvoltării Regionale pentru includerea în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, în timp ce celelalte trei sunt pregătite pentru depunerea în vederea accesării unei finanţări europene.

***

Vasile Laba: Consiliul Local Bistriţa Bârgăului a aprobat fondurile pentru întocmirea PUZ-ului

Primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a menţionat că, în prezent, la Colibiţa sunt acreditate aproximativ 120 locuri de cazare, în zone existând, însă, în jur de 350 case de vacanţă şi pensiuni.

„Lucrăm la PUZ. În Consiliul Local a fost aprobată suma necesară pentru elaborarea acestuia. Studiul geo este finalizat, ridicările topo sunt făcute, iar Planul de Urbanism Zonal este dat în lucru. (...) Vreau să vă mai spun că am emis autorizaţia către Apele Române care doresc să facă o captare din partea de jos a barajului şi să aducă apa la sediul lor, iar de acolo s-o putem aduce, prin Masterplan către partea tehnică dreaptă a lacului, care este deficitară la apă. Din banii pe care i-am mai avut la nivel de comună vrem să reabilităm sala de sport (acoperiş şi izolare termică) şi Căminul Cultural, pentru care am depus un proiect prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în valoare de 1,5 milioane lei”, a prezentat edilul bârgăuan câteva dintre priorităţile administraţiei pentru Colibiţa.

Primarul Vasile Laba a adăugat că administraţia locală se preocupă şi de intabularea drumurilor care asigură accesul spre lacul Colibiţa, „mai ales drumul de peste lac, drumul de contur, la care se întocmesc procesele-verbale de vecinătate” pentru a putea fi făcute investiţiile ulterioare (modernizarea drumului, extinderea reţea electrică, aducţiune de apă etc.).

Comentarii

03/02/16 09:47

Vizitator

Raducu s-a molipsit de la Cretu, cand compara Colibita cu statiunile montane din Alpii Austrieci. Realizarea punctelor de prim ajutor, farmaceutic şi salvamont, reprezinta conditia obligatorie dar nu si suficienta pentru ca localitatea Colibita sa devina statiune turistica fie chiar si de interes local.
Mai intai trebuie rezolvate neregulile din jurul lacului Colibita, despre care s-a facut atata agitatie. Nu-i suficient ca s-a format si o comisie care sa faca ordine condusa de subprefectul Ovidiu Frenţ avand în componenţă reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a Sistemului de Gospodărire a Apelor. Prea multa vorba si prea putine fapte, iar lucrurile nu s-au schimbat. Realitatea e ca in Colibita multi proprietari de terenuri si vile au ingradit si ce nu le apartine. Au mers cu gardul pana la oglinda apei luand pana si zona de protectie din jurul laculu. Ca sa nu mai vorbim de construirea haotica sub aspect urbanistic si arhitectural. Totusi Colibita anilor ’60 se remarca si prin arhitectura cabanelor asemanatoare celor din Tirolul Austriac. De aceea ar trebui incurajata (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectura cel putin la ceea ce se construieste in continuare. De asemenea ar trebui sa repuna lucrurile in legalitate si in privinta deversarii dejectilor direct in lac. Altfel lacul Colibita risca sa ajunga o imensa latrina. Nu trebuie abandobata nici ideia achizitionarii unor suprafete de catre CJ pentru amenajarea de campinguri. Ba mai mult trebuie mers mai departe si refacute acele cabane in stil tirolez care gazduiau altadata tabere scolare de neuitat. Pana atunci insa, poate fi trecut imediat la actiune pentru refacerea zonei de protectie din jurul lacului, care nu presupune cheltuieli din partea CJ, decat o doza de fermitate in aplicarea legii. Odata recuperata zona de protectie de la cei care au ocupat-o abuziv, se va putea trece la amenajarea unor locuri de plaja si de promenada pe faleza lacului.

03/02/16 11:53

Cititor

Bravo ! Felicitari pentru aceasta intiativa ! Asa trebuie facut peste tot ,acolo unde este o fluienta mare de public in scop touristic sau altfel... Cati n-au fost muscati de vipere de exemplu, vara... si pana au ajuns sa primeasca o doza de "antiviperin"... a fost deja prea tarziu... ( asa ca un exemplu doar... ) .