Fermieri de TOP. Vinul împărătesc, marca Bănică-Lechinţa şi la Bistriţa

De când se cultivă viţa de vie în Lechinţa, nu se ştie cu exactitate. Probabil, cu multe secole înainte de colonizarea saşilor licoarea bahică a prins rădăcini şi în această zonă. Poveşti despre vie, vin şi viticultori s-au spus fiindcă, se zice, vinul nu se bea numai, ci se şi discută. Cel mai recent exemplu a fost dat la sărbătoarea Bunei Vestiri când familia Botiş din Lechinţa a făcut un cadou bistriţenilor, pentru câteva ore „Bistriţa era asemuită cu o localitate aşezată undeva lângă Lechinţa”, cum plastic glumea, degustând un pahar cu vin, cineva. Despre ce este vorba? Pe strada General Grigore Bălan, la nr. 22, s-a deschis „Crama vie-vin Lechinţa”. Aici, într-o ambianţă specifică, din şase butoaie „izvorăşte” un vin nobil, de calitate, din soiuri certificate, un vin ce poartă amprenta pasiunii şi muncii unei familii: Adrian, Marinela, Vlăduţ şi Adrian Botiş, de a face dintr-un petec de pământ uitat de timp, un spaţiu special pentru cultivarea unor soiuri de vin de-a dreptul împărătesc.

         Lechinţa, prin „Vie-Vin” a reintrat în circuitul viticol al ţării. Un Neuburger produs în Lechinţa D.O.C.-C.M.D. sau un Pinot Noir şi-a creat fiecare o reală personalitate. Acum, în podgoriile lui Botiş, un întreprinzător care se ajută singur, nu este linişte cum s-ar crede. La Vermeş sau la Kofenberg s-au încheiat lucrările de tăieri. Echipa specializată deja şi-a făcut bine temele. Calitatea muncii lucrătoarelor din Matei, ce sunt adevărate specialiste este pe primul plan. Producţia se pregăteşte acum, din primăvară îmi explica doamna Marinela, inginer agronom, care deşi uneori este sufocată de hârţogării este mereu prezentă în fermă. Iar soţul, Adrian, n-are astâmpăr. Se documentează, se consultă cu specialişti, supraveghează lucrările de plantat, urmărind cu mare atenţie respectarea fiecărei verigi tehnologice. Să administrezi în jur de 50 hectare de viţă de vie nu este o treabă uşoară, dar dl. Adrian e un om tenace, harnic şi de omenie, iar pasiunea, dragostea şi buna înţelegere cu cei din jur fac casă bună şi vin de calitate. De la 12 ha, la 28 şi acum la 50 ha, a fost o cale lungă. Dar familia lui Botiş vrea să adauge în panoplia de medalii altele, cu firma „Crama Vie-Vin”. De-a lungul anilor, Podgoria Lechinţa a primit 65 medalii de aur, 25 medalii de argint, anual vinificându-se numai prin Crama ce datează din 1962, peste 150 vagoane de struguri. Dacă prin 1970 se obţineau 3000-4000 kg struguri la hectar, acum, Bănică obţine şi 10.000 kg struguri la hectar. Au fost ani, exemplu fiind 2016, când unele soiuri au fost recoltate de două ori la intervale diferite, datorită supraproducţiei. Inginerul Mihai Bilegan, un superspecialist în domeniu, remarca performanţa d-lui Botiş, calitatea strugurilor şi bineînţeles a vinului, devenind doar în câţiva ani cel mai renumit viticultor din această zonă a ţării. Amenajându-şi o cramă după cele mai moderne tehnologii, ajutat de ultimul mare (deşi mic de statură) mohican din viticultură, şi l-am numit pe Iosif Imbuzan, din 1968 urmărind procesul de vinificaţie, vinul lui Bănică este mult apreciat şi gustat.

         Crama Vie-Vin Lechinţa a fost binecuvântată de un sobor de preoţi: Ioan Irimeş – Lechinţa, Vasile Beni – Bistriţa, Horaţiu Mureşan – Chiraleş şi Sergiu Balint – Matei, în prezenţa primarului Romeo Florian, a consilierului judeţean Andrei Suciu, a unor oameni de afaceri lechinţeni care au apreciat strădania familiei Botiş de a conferi Lechinţei faima de podgorie ce produce vinuri împărăteşti. Vinul din Lechinţa are şi câteva poveşti interesante. A fost numit vin împărătesc, fiindcă acesta era preferat de Casa Regală austriacă. Şi am mai aflat, din spusele celor ce l-au cunoscut pe renumitul producător de vinuri de odinioară, Bot-Baci, că din vinul de Lechinţa a băut şi Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nichita Hruşciov, atunci când s-au aflat la vânătoare în zona Bistriţei. Cu acea ocazie, liderul de la Kremlin, ca o mulţumire a felului cum a fost tratat, a promis, la solicitarea părţii române, retragerea trupelor sovietice din România. Multe poveşti auzi la un pahar de Pinot Gris, Muscat, Fetească, Reisling de la Crama lui Bănică, deschisă în Bistriţa vizavi de Muzeul Judeţean.