Cine va fi primarul Bistriţei în 2020? Află din prima analiză politică a lui 2018!

La două luni distanţă de debutul lui 2018, activitatea politică din Bistriţa dar şi din judeţul Bistriţa-Năsăud tinde să devină cel puţin interersantă. Oricum, liderii principalelor formaţiuni politice încep să se agite, mai ales că 2019 este un an important din punct de vedere electoral, cu dublu impact: euroalegeri şi cursa pentru Cotroceni. Faptul că partidele din Bistriţa se aşează în block starturi este deja un fapt evident, declaraţiile politice de genul „eu pot sau eu vreau” au apărut deja în spaţiul public.

PSD

Plecând de la ideea încă nesusţinută de faptă că actualul primar Ovidiu Creţu nu va mai intra în cursă pentru un nou mandat, decizia fiind deja una personală şi care nu este influenţată de ceea ce vrea neapărat PSD, s-ar putea spune că vara lui 2020 va fi una de restart pentru un altfel de Executiv, un altfel de consiliu municipal.

Ovidiu Creţu.

Cert, actualul edil are atât susţinători încă fideli, dar şi foarte mulţi contestatari atât la nivelul adversarilor politici dar şi la cel al societăţii civile, sigur, definită la Bistriţa tot politic prin Florin Chereji, ex-consilier municipal PNL demisionar sau Marius Bălan, lider ecologist, oricât de verde ar fi partidul respectiv. Cu toate acestea, voturile pe care Ovidiu Creţu le conservă prin funcţia deţinută dar şi prin experienţa politică, pot face din el un adversar redutabil pentru oricare alt candidat. Minusurile sunt şi ele multe, primul fiind cel al unei imagini destul de erodate, consecinţă a unor decizii luate în ceea ce priveşte unele proiecte şi, care, nu au avut deloc succesul scontat având în vedere sumele mari de bani care au fost cheltuite de la bugetul public, unul cât se poate de generos. De asemenea, comunicarea este încă un vector de care, cel puţin la această oră, edilul Creţu nu mai ţinea seamă, deşi în 2008 sau 2012 a fost principala armă cu care a reuşit să se impună în faţa adversarilor politici.

Cristian Niculae

Intrat în politică pe uşa din faţă, dar beneficiind vizibil de sprijinul direct al unor lideri ai PSD, fiul fostului primar din comuna Coşbuc, Anghel Niculae, actualul viceprimar s-a poziţionat deja ca un posibil candidat al PSD la startul campaniei din iunie 2020. Ultimele sale declaraţii ar putea fi considerate drept afirmarea unei candidaturi clare şi certe, doar că în politică să nu spui niciodată, niciodată.

De asemenea, faptul că el vorbeşte despre investiţii şi alte chestiuni administrative este semnalul clar că PSD îl măsoară şi din punct de vedere sociologic, fiind obligatoriu calculul rece al impactului pe care Cristian Niculae îl are asupra electoratului bistriţean, dacă trece sau nu trece „testul sticlei”.

Pentru a fi un candidat redutabil, Cristian Niculae mai are încă nevoie să „crească” ca politician, individual, o creştere naturală, fără artificii electorale şi care nu rezolvă în timp real problema notorietăţii. Cert, în 2020, Niculae va avea de depăşit şi handicapul de imagine al primarului Creţu dar şi al PSD, uzura guvernării urmând să îşi spună cuvântul.

Din păcate, radicalizarea unor grupuri din zona societăţii civile, faptul că ele vor gravita în jurul USR, lucru ce îl vom putea vedea confirmat la euroalegeri, ar putea fi o altă problemă greu de depăşit.

PNL

Ca partid clasic, deja tradiţional, PNL, cu toate cutremurele care l-au zgâlţîit, se pregăteşte să atace primăria Bistriţa cu un candidat, care, este obligat să şi câştige fotoliul de primar în faţa PSD şi a candidatului pe care social-democraţii îl vor propune bistriţenilor.

Deocamdată, nu există niciun nume care să fie rostogolit, pe lista scurtă fiind vizibili Ioan Turc, Sorin Hangan, Ioan Peteleu. Nu trebuie uitat aici însă că Alin Seserman îşi doreşte o nouă candidatură, iar relaţia sa cu deputatul Robert Sighiartău, acum secretar general al PNL, îl poate propulsa pe această poziţie râvnită şi de alţii, având în vedere vizibilitatea pe care o ai din această poziţie, sponsorii pe care poţi să îi atragi.

Deşi mai sunt încă doi ani până la alegerile locale, liberalii vor trebui să găsească repede persoana care să poată fructifica şi înmulţi voturile obţinute de Stelian Dolha  în condiţiile unei campanii electorale făcute atunci cu frâna trasă. O victorie a PNL în locale, exclusiv Bistriţa este puţin probabilă dacă viitorul candidat sau candidată nu va avea un măcar un singur procent peste încrederea de care se bucură PNL în ochii bistriţenilor.

ALDE

La această oră, formaţiunea politică condusă de Ioan Ţintean ar putea intra în cursa pentru primăria Bistriţa cu actualul viceprimar Gelu Muthi, dar nici aici cărţile nu se văd toate, existând variante în funcţie de modul cum vor evolua sau involua relaţiile cu PSD, de voturile pe care  ALDE le va lua la euroalegeri şi la alegerile prezidenţiale unde Tăriceanu are candidatura asigurată.

Dreapta între PMP, USR şi un cadidat unic

PMP , condus acum de harnicul deputat Ionuţ Simionca, ar putea ieşi în faţa electoratului bistriţean cu o candidată, lucru care nu este exclus de Simionca, ceea ce ar fi un eveniment politic pentru Bistriţa care ar putea demonstra că nu este misogină. Cu siguranţă, nici USR nu va  renunţa la un candidat, unul care ar putea beneficia de voturile societăţii civile bistriţene dar şi de cele ale grupărilor dure anti-PSD şi anti-Creţu.

Posibilitatea ca opoziţia să iasă în iunie 2020 cu un candidat unic, există, varianta fiind una agreată la nivel de PNL sau PMP, doar că, încă, nu există candidatul mult  aşteptat.

Corolar 1

2019 este anul decisiv în ceea ce priveşte modul în care partidele politice vor evolua în 2020. Direcţia europeană, PPE sau stânga socialistă, intrarea celor de la En Marche în Parlamentul European, sunt tot atâtea nuanţe politice de care se va ţine seama în România. Cu siguranţă, însă, direcţia cea mai clară va veni de la Cotroceni, acolo unde realegerea lui Klaus Iohannis sau plecarea acestuia sunt tot atâtea motive de acţiune pentru PSD vs PNL, USR şi alţii.

Corolar 2

Dincolo de diecţia europeană şi locatarul de la Cotroceni, alegerile din iunie şi decembrie 2020 depind foarte mult de situaţia economică, de şomaj şi de modul cum partidele vor relaţiona cu mediul de afaceri.