CONSUMUL DE ALCOOL ȘI MINORII

În momentul de față nu sunt cunoscute cu exactitate mecanismele fiziologice ale dependenței de alcool, dar știm că 1 din 4 adulți care consumă alcool dezvoltă o dependență. Mai știm că principalul factor de risc în alcoolism este transmisia genetică asociată cu factorii de mediu. În familiile în care se consumă alcool prevalența este mult mai mare.
Un alt factor de risc este tipul de personalitate. Exista studii care demonstrează că alcoolismul e asociat unui anumit tip de personalitate, dar și că uzul frecvent de alcool conduce la structurarea unei personalități dependente, iar adolescența este, prin definiție, un timp al formării personalității.
Studii diverse demonstrează că diferite afecțiuni psiho-emoționale – anxietatea, depresia, hiperactivitatea, tulburările de comportament, sindromul de stress posttraumatic, pot conduce și facilita consumul excesiv și frecvent de alcool, cu risc major de dependență. La acești factori de risc se adaugă tentația de a consuma alcool, bine susținută de anturaj, viață într-un mediu familial dezorganizat, cu conflicte, abuzuri și stresuri diverse, implicarea neadecvată a părinților și extremele educaționale (pedepse dure sau permisivitate excesivă) sau chiar transmiterea inconștientă a unei atitudini resemnate.
Cauzele consumului de alcool în rândul adolescenților. Cercetările au demonstrat că ingerarea de alcool de la vârste fragede, chiar în cantități mici, crește riscul de dependență. Dacă vârsta de consum inițial este de 14 ani, riscul este de 4-5 ori mai mare să se dezvolte o dependență de alcool față de cei care consuma de la 19 ani.
Modelul familial și social. Principala modalitate de învățare a copilului este prin imitație. Nu poți să îi ceri adolescentului să nu bea în condițiile în care consumul de alcool este o practică frecventă în familie. Adolescenții blamează ipocrizia! Este important de știut că riscul adolescenților de dependență atunci când și părinții lor consumă alcool este de 3 ori mai mare!
Lipsa de informație cu privire la efecte și consecințe. Ca adult poți veni cu argumente valide doar dacă deții informațiile corecte! Erorile de argumentare conduc la pierderea încrederii adolescentului. Când au senzația că părinții nu sunt suficient de stăpâni pe sine adolescenții pierd reperul de siguranță și încredere din familie și îl vor căuta în exterior în grupul de prieteni sau în propriile lor experiențe.
Nevoia de atenție, de comunicare și de relaționare emoțională sănătoasă. Acest comportament nedorit poate fi un mesaj de ajutor adresat celor din jur. O comunicare defectuoasă, lipsa de încredere, relațiile prea dure, indiferente sau supra protectoare pot crea un context favorabil și o scuză pentru consumul de alcool. Adolescența este o perioadă extrem de sensibilă emoțional. Chiar dacă nu o arată în mod evident, tinerii au nevoie de ghidaj, de repere constante și consecvente, de comunicare reală și susținătoare, de părinți maturi și echilibrați! Dacă nu găsesc aceste elemente, vor obține nevoia de a se simți puternici și capabili prin susținerea grupului de prieteni sau prin euforie alcoolică.
Simptome de de anxietate și de depresie Pe fondul stresului și presiunilor diverse, tot mai mulți adolescenți dezvoltă tulburări de anxietate. Depresiile au fost întotdeauna frecvente în aceasta perioadă de creştere. Adolescența e complicată în ceea ce privește trăirile emoționale și hormonale intense, necunoscute, neînțelese, blamate de cei din jur. Când nu știu ce să facă cu o stare dispoziționala negativă, cu anxietatea (frica fără obiect), tendința va fi de a o “amorți” cu alcool, tutun și droguri.
Netratate cu maxim de atenție de către părinți și specialist, anxietatea și depresia pot fi mascate de adolescent prin consumul de alcool care are și efectul modificării stării dispoziționale.
Interdicțiile cresc atractivitatea. Alcoolul e interesant mai ales pentru că e interzis, iar adolescenții își încearcă limitele, dar și pe cele ale părinților. Cu toate acestea, o atitudine relaxata a adulților în ceea ce privește consumul de alcool nu s-a dovedit a avea aspect pozitive pe termen lung.
Lipsa de discernământ și de responsabilitate personală versus presiunea grupului. Pentru a se integra “trebuie” să se conformeze. Mai ales dacă gradul lui de autonomie emoțională e scăzut. Un copil care nu e învățat să ia decizii personale sau să își exprime și să își susțină punctul de vedere în fața părinților, nu o va face nici în fața grupului de prieteni. Integrarea în grup atrage după sine respectarea normelor grupului: bea pentru că și ceilalți o fac și nu are forța de a rămâne “altfel” de teama respingerii.
Aparentele beneficii ale stării de euforie. Principalul scop pentru care adolescenții consumă alcool este starea de amețeală, beatitudine și extaz, pe care o caută ca formă de eliberare din tot felul de presiuni (emoționale,școlare, familiale) și stresuri. Adolescentul nu dispune de suficiente experiențe sănătoase, starea de bine nu e obținută altfel și nici nu știe că ea vine cu consecințe neurologice și emoționale.
Nevoia de imagine “matură” sau “modernă”, de a fi “cool”, “trendy”, “fun”. Există o adevărată “cultură” a adolescenților care se refera din ce în ce mai mult la asocierea inconștientă a consumului de alcool cu plăcerea, relaxarea, starea de bine, petrecerea, socializarea, maturitatea, imaginea chic, imaginea de putere sau chiar cu fuga de complicațiile realității.
Rolul părinților este acela de a forma din timp asocieri sănătoase: distracția înseamnă și sport, excursii, plimbări, jocuri, călătorii, activități comune, petrecerile nu se încheie cu consum exagerat de alcool, imaginea po- pulara și sex-appealul țin și de personalitate și comportament, autenticitatea e mai importantă și mai sănătoasă decât imaginea falsă de putere (nevoie care vine, de fapt, din slăbiciune), complicațiile realității se rezolvă pe rând, cu efort și răbdare, nu prin fugă și evadare în alcool.