Bistriţeni la Festivalul Internațional de Carte Transilvania

Festivalul Internațional de Carte Transilvania, ediția a VI-a, dedicată Centenarului Marii Uniri, a adus în Piața Unirii Cluj-Napoca mulţime de cărţi şi edituri. Evenimentul realizat de Editura Şcoala Ardeleană, director bistriţeanul George Vasile Dâncu, a avut printre invitaţi pe Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, Moshe B. Itzhaki, Paul Farkaș și Noa Levin Harif (Israel), Basarab Nicolescu și Bujor Nedelcovici, Jacques André, Horea Porumb (Franța), Grigore Arbore (Italia), Vasile Tărâțeanu (Ucraina), Paul Gabor (Spania). Prof. univ. dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Excelența Sa dr. Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România, prof. univ. dr. Liviu Maior, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, mitropolitul Andrei, episcopul Florentin, sociologul Vasile Sebastian Dâncu. În acest cadru a fost lansat volumul “Liviu Rebreanu prin el însuşi” de Niculae Gheran și Andrei Moldovan, despre care a vorbit Alexandra Blendea, de la Editura Casa Cărții de Știință: “S-a scris atât de mult despre autorul lui „Ion", încât bibliografia critică depăşeşte simţitor dimensiunile operei sale. Vă invităm la un dialog peste generaţii, oferit de Niculae Gheran şi Andrei Moldovan, autorii volumului „Liviu Rebreanu prin el însuşi", carte ce constituie opiniile despre crezul artistic, propria-i biografie, şantierul creaţiei, geneza marilor romane, anii de război, epoca interbelică”.
Elisabeta Lăsconi, spune în “România literară”: “Cartea întreţine "constanta Rebreanu" în peisajul nostru literar: nu un cult, deşi îl merită din plin, ci fireasca datorie faţă de romancierul român suprem...Ea ne propune o autobiografie a lui Rebreanu, reconstituită atent din mărturiile scriitorului. Autorii au folosit o tehnică uitată, cea a mozaicului, pentru că au decupat din toată literatura confesivă a scriitorului bucăţi de mărimi felurite, apoi le-au încasetat după altă logică, respectând regula strictă a efectului creat: cea de a pune într-o nouă lumină. Le-a reuşit o scriere interesantă, surprinzătoare în multe locuri. Literatura confesiunii rebreniene se compune din interviuri şi mărturii, din jurnal şi din scrieri cu vădit caracter autobiografic. Li se adaugă şi conferinţe, ca şi variate intervenţii publicistice. Într-un cuvânt, autorii au avut de revăzut un material vast şi de selectat pasajele ce se cereu extrase, recombinate şi revalorizate. Muncă migăloasă, pretenţioasă, imposibil de împlinit fără seriozitate, fără erudiţie şi gust, şi chiar fără imaginaţie, muncă din care iese un tom masiv”.
În cuvântul său, Andrei Moldovan a vorbit despre modul în care a fost gândit volumul, unicat în literatura română, deoarece nu mai este un dialog la care întrebările sunt gândite postum, iar răspunsurile sunt date din scrierile lui Rebreanu, cu trimiteri la surse. Cartea este la ediţia a doua, prima fiind la Editura Academiei Române, acum 10 ani. În acelaşi timp, criticul a dat citire unei scrisori a lui Nicolae Gheran, în care vorbeşte despre însemnătatea istoriei literare şi despre fenomenul Liviu Rebreanu.
Tot acum, scriitorii Andrei Moldovan şi Menuţ Maximinian au avut o întâlnire cu Irina Petraş, preşedinta Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, ce vizează ultimele pregătiri pentru Festivalul Zilele Prozei, ce va avea loc vineri şi sâmbătă, la Chiuza şi Maieru, în prezenţa lui Nicolae Manolescu şi a altor nume sonore ale literaturii române.