Noi dezvăluiri despre uciderea bistriţenilor Adrian şi Timotei Blaga

Ipoteza sinuciderii este exclusă

A trecut aproape o jumătate de an de la dubla crimă în care Adrian Blaga (39 ani) şi fiul său Timotei (9 ani) din Bistriţa au fost găsiţi morţi lângă satul Aciua, judeţul Satu Mare.

Până în prezent, nici Parchetul Curţii de Apel Oradea şi nici Parchetul Tribunalului Satu Mare nu au făcut publice concluziile cercetărilor.

Indicii provenite din trei surse

Iată că, recent, medicul legist dr. Adela Szekely ne dezvăluie un detaliu care dă peste cap ipoteza de sinucidere a pastorului din Bistriţa, formulată de anchetatori. Este vorba de o omisiune din raportul medico-legal, aşa cum a fost prezentat presei şi redat de agenţia de ştiri Mediafax.

Astfel, din acel raport este omis un indiciu de crimă săvârşită asupra lui Adrian Blaga, anume o lovitură la cap, în zona cefei. Indiciul la care ne-am referit ne-a fost relatat de Vasile Negrusier şi Darius Zegrean din Bistriţa, şi confirmat atât de medicii legişti dr. Adela Szekely şi Nicolae Dan Danciu. La întrebarea dacă lovitura la ceafă putea să-i provoace leşin, dr. Adela Szekely a răpuns ”da”. În plus, cei doi bistriţeni au adăugat că pe cadavrul pastorului au văzut o urmă de lovitură deasupra genunchiului de la piciorul stâng.

Aceste informaţii le-am contrapus datelor din raportul medico-legal. Iată aceste date, aşa cum au fost comunicate de Mediafax.

Relatări din raportul medico-legal

Iată relatarea agenţiei< “Din cercetări şi raportul medico-legal întocmit în caz, copilul a suferit un şoc hemoragic ca urmare a unei plăgi tăiate profunde a gâtului, cu leziuni de vase sanguine. De asemenea, a suferit o fractură deschisă comunitivă cu dislocarea cutiei craniene cu dilacerare duro-cerebrală, care s-a putut produce prin loviri active repetate cu un corp dur, cu suprafaţă relativ mică de impact, putând fi şi ea cauza tanatogeneratoare”.

Potrivit aceleiaşi surse, pastorul a murit mai târziu decât fiul său, însă, în timp ce cadavrul băiatului avea numeroase urme de violenţă, cel al pastorului avea doar o “plagă tăiată înţepată penetrantă a gâtului cu secţionarea vaselor sanguine”.

“Nu prezenta urme de autoapărare. La examenul intern s-au constatat depuneri de funingine pe tractul respirator, limbă şi mucoasa esofagului care s-au putut produce în timpul vieţii prin inhalare de fum”, explică sursa citată.

În urma discuţiilor şi analizării probelor strânse în caz, anchetatorii au construit ipoteza potrivit căreia pastorul şi-a omorât fiul, iar apoi s-a sinucis.

Contraargumente

Ipoteza sinuciderii este infirmată categoric de constatarea urmei de lovitură la ceafă la pastor (ipoteză de altfel puţin probabilă chiar făcând abstracţie de loviturile la cap şi la picior). Dacă la acestea mai adăugăm încă alte două omisiuni din raport, şi anume< neprecizarea dacă asupra victimei s-au găsit sau nu bani şi dacă mâna i-a fost unsă cu motorina găsită în interiorul maşinii, arsă parţial, atunci se conturează cu o şi mai mare probabilitate ipoteza crimei. Totodată se exclude ipoteza sinuciderii.

Scenariul desfăşurării evenimentelor

Pentru a desluşi modul în care s-au petrecut lucrurile în cazul crimei din Aciua, comuna Pomi, am construit scenariul de mai jos.

În urma investigaţiilor, am ajuns la concluzia că este vorba de crimă dublă comisă în scop de jaf.

Concluzia se bazează pe următoarele ipoteze. Ca circumstanţe, cel mai probabil, criminalii, care se cunoşteau cu victimele, ştiau că Blaga Adrian, în calitate de administrator al societăţii (Asociaţia de caritate ”Începuturi noi”) are acces la conturile din bancă şi implicit la bani. Ei l-au urmărit din timp cu două maşini, pentru a afla momentul în care Blaga intră în posesia banilor, pe care îi scotea din cont la fiecare dată de 5 a lunii. Din investigaţiile efectuate în Bistriţa rezultă că Blaga avea aupra sa echivalentul a cel puţin 5.000 de euro. Urmăritorii l-au contactat pe Blaga deîndată ce el şi fiul au părăsit casele de copii îndreptându-se spre casă (ora 23), ştiind că are bani asupra sa.

Suspecţii i-au propus să meargă împreună la Cluj sub pretextul că urmează să tracteze o maşină aflată în pană în Floreşti. Aceasta rezultă şi din faptul că la Aciua, pastorul era legat cu o frânghie şi avea o canistră cu benzină, obiecte care nu se aflau anterior în maşină, lucru confirmat de Atudosie Marin, colegul victimei. (Fiind noapte, el nu şi-a sunat soţia, pentru a nu o trezi).

În apropiere de pompă, în Floreşti, suspecţii puteau să-l trimită după o canistră de motorină până ce ei, chipurile, leagă maşina lor cu frânghia de tractare. Având timp scurt până ce Blaga se întorcea cu canistra, suspecţii s-au grăbit să-l ucidă rapid pe băiat. Copilul mort a fost introdus în portbagaj (operaţie în urma căreia a rămas o dâră de sânge pe bara din spate a maşinii).

Când Blaga s-a întors, având o mână ocupată cu canistra, cei trei complici au înfăşurat frânghia în jurul său, iar concomitent i-au aplicat o lovitură în ceafă în urma căreia a leşinat (ei crezând că e mort). Înfăşurat cu frânghia, făptuitorii l-au introdus în maşină pe portiera laterală dreapta.

Apoi, criminalii s-au îndreptat spre Satu Mare utilizând propria lor maşină pe post de antemergător.

Elemente de derutare a cercetării

Mai mulţi cititori ne-au întrebat de ce criminalii ar fi parcurs un atât de lung traseu pentru a-l omorî pe pastor, când puteau s-o facă mult mai aproape de Bistriţa şi cu riscuri mai mici. Răspunsul este că ei au urmărit să îngreuneze procesul de cercetare prin implicarea a cinci judeţe (aspect inexplicabil în ipoteza sinuciderii).

Pentru a simula sinuciderea, în Aciua criminalii i-au făcut pastorului o tăietură superficială la gât. Cuţitul cu care l-au tăiat, l-au şters de amprentele lor şi l-au pus în mâna pastorului, pentru a i se imprima amprenta sa.

Dacă plafonul era uns cu motorină, atunci şi mâna pastorului era unsă cu motorină. De ce anchetatorii nu semnalează acest aspect?

De ce criminalii nu au utilizat benzină în loc de motorină? Convingerea noastră este că ei voiau să declanşeze un foc mai lent astfel încât să se poată îndepărta cât mai mult şi fără riscuri de zonă.

Locul a fost ales cu premeditare la marginea unei parcele de 200 hectare, pe motiv că este zonă necirculată.

Toate aceste desfăşurări denotă faptul că criminalii au conceput un scenariu din care anchetatorii să tragă concluzia că a fost vorba de crimă urmată de sinucidere. Pare-se că anchetatorii au îmbrăţişat această stratagemă.

Reporter special de investigaţii lt.col.(r) Ioan Coroian