Ochii din mască

Ochii din mască se înalță ca două piscuri către cerul frunții, al minții, de mână cu inima. Eroul principal al feței nu mai este surâsul ( Giocondei?!... ), ci doar ochii, doi ”într-o tulpină”, privirea deschisă către lume. Cu fețele acoperite până la ochi, de măști albe, ca zăpada, înnotăm în marea de oameni. Măștile acestea nu sunt ca-n carnaval, de distracție, de rol, ele sunt discrete armuri, ușoare dar grele, pentru ca virusul să nu ne străpungă prin nări, prin guri. Două dintre simțuri, mirosul și gustul, sunt acum prizonierii existenței. Văzul ne mai rămâne. Și auzul, dar la câte auzim, mai bine ne închidem urechile. Deschidem ochii bine, să vedem, să nu ne scape nimic. Să avem ce povesti... amintiri din epoca de virus. Mâinile, pentru pipăit, sunt și ele două Cenușărese, ce-și duc soarta în tăcere, mai puțin dibace. Așa, cu toate simțurile la noi, plus cel estetic, pornim vânătoarea de ... ochi. Masca albă e un semn de teamă și ce vânătoare nu pornește cu un pic de teamă?!... Ascunzându-ne, parcă, îngrijorarea, ”pornim vânătoarea” de ochi, ”vânătoarea secetei în munții Carpați”. Din măștile de gheață, ochii se deschid deasupra lor ca două porți grele, maramureșene. Vorbim cu ochii, ne înțelegem din priviri, mai mult, mai bine. E o lume de ochi, încă vii, ce foșnesc odată cu frunzele copacilor. Am văzut zilele acestea, deasupra măștilor, ca steaguri de pace, ochi obosiți, ochi albi, de ceară, ochi tulburi, ochi încercănați, ochi pierduți, ochi grei, ochi ușori, ochi calzi, ochi reci, ochi mari, ochi mici, ochi de apă, ochi de foc, ochi de mare, ochi de munte... ființa e toată (de) ochi. Dar cine mai are timp pentru ochi?!... Și ochii mei? Ochii mei, în oglindă, îi caută și îi găsesc pe ai tăi. Astăzi, într-un drum scurt, am văzut doi ochi frumoși. Cei mai frumoși. Într-un concurs de frumusețe a ochilor, ar ieși pe locul întâi. Ochii lumii. Mai există. Credeam că toți s-au îmbolnăvit de singurătate. Ochi pe care i-am privit de două ori. ”A doua oară e cu noroc”, ai spus. Ochi de speranță, negri ca pământul primăvara, două intrări, două taine. Doi prinți, doi cerșetori. Ochii aceștia bogați într-o lume săracă. Stăpânul lor? Numai ochi. ”De veghe în lanul de secară”, cu Sallinger și ”larg închiși”, cu Nicole Kidman și Tom Cruise.