Olimpiu-Iuga Napeu: Am contribuit cu 15 miliarde lei vechi, dar am atras 150 miliarde pentru comună

Anul 2014 reprezintă pentru autorităţile din Şieu nu doar un punct final în implementarea unor proiecte de anvergură pentru comunitate, ci şi unul de plecare pentru viitorul exerciţiu financiar. Primarul Olimpiu-Iuga Napeu a înţeles reţeta absorbţiei fondurilor europene, deşi scrisă pe zeci de pagini şi dosare, aşa cum e birocraţia românească. Recunoaşte însă că nici Guvernul, nici Consiliul Judeţean şi cu atât mai puţin Primăria Şieu nu ar fi avut vreodată bani să dezvolte atâtea investiţii.

         „Am contribuit cu circa 15 miliarde lei vechi, dar am reuşit să atragem 140 miliarde lei. Cine îţi dă de 10 ori mai mult? E mai bine ca la Caritas. Dacă am fi pus, în fiacrae an, câte 3 miliarde pentru investiţii, pe parcursul a cinci ani (n.n. – de când este edilul comunei de pe Valea Şieului), nu am fi realizat nimic sau foarte puţin”, spune Olimpiu-Iuga Napeu.

Peste 90% din lucrările finanţate prin Măsura 322 au fost realizate

         Măsura 322  - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale chiar îşi respectă titulatura la Şieu. Asta pentru că proiectul integrat, în valoare de circa 2,5 milioane euro, a cuprinde de toate, şi infrastructură de apă şi apă uzată, şi cămin cultural, şi edificarea unei clăduri pentru after school.

         „Prin implementarea acestui proiect ne-am propus realizarea a 25 kilometri de reţele de alimentare cu apă, în satul Şieu, reţea de canalizare pe o lungime de 11,5 kilometri (tot în satul Şieu), reabilitarea Căminului Cultural din Şieu, plus o construcţie nouă cu destinaţia de after-school.

         La clădirea destinată pentru programul de after school, de lângă Şcoala Gimnazială, lucrările au fost încheiate. Aici vor fi dotate două săli de grupă, cu mobilier etc. La Căminul Cultural mai este doar puţin de lucrat, la finisajele interioare.

         În ceea ce priveşte reţelele de apă şi canalizare, vom avea staţie de epurare proprie, staţie de tratare a apei, rezervor de apă”, precizează edilul comunei Şieu.

         Potrivit acestuia, aproximativ 90% din lucrările prevăzute în contract au fost deja executate. Cu toate acestea, autorităţile locale vor solicita prelungirea termenului de finalizare a proiectului. „Am transmis la Satu Mare (n.n. – la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest) documentaţii pentru înlesniri de branşare, pe care să le finanţăm din”diverse şi neprevăzute”. Dacă se acceptă, ar putea fi branşate circa 400 de gospodării, adică tot satul Şieu”, menţionează Olimpiu-Iuga Napeu.

Perspective bune pentru apă şi canalizare în Posmuş, Şoimuş şi Ardan 

         În etapa a doua a Master Planului de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată sunt incluse investiţii şi pentru celelalte sate ale comunei Şieu.

„Pentru cele trei sate, vrem să realizăm reţeaua de apă şi canalizare. Există nişte reţele proprii, făcute de cetăţeni. Ardanul şi Posmuşul vor fi conectate la staţia de epurare de la Şieu, iar la Şoimuş este prevăzută staţie proprie, pentru că este o comunitate mai mică. Valoarea acestor lucrări prevăzută în Master Plan este de 4 milioane euro”, susţine primarul Şieului.

Agricultură, pe drumuri asfaltate

         Şi proiectul de modenizarare a infrastructurii agricole de acces, finanţat prin Măsura 125 A, stă să înceapă, la modul propriu. Procedura de achiziţii publice a fost încheiată, contractul în valoare de aproximativ un milion de euro a fost semnat cu firma SC Laurenţiu H SRL din Negreşti Oaş.

         „Vom da ordinul de începere a lucrărilor, iar când timpul va permite va începe execuţia propriu-zisă. Vor fi modernizaţi 8 lilometri de drum de hotar, dintre care 6 kilometri în satul Şieu şi 2 km la Ardan. Termenul de execuţie este de şase luni de la începerea lucrărilor, astfel că sperăm să fie terminată lucrarea până în toamnă”, explică primarul comunei.

         Investiţia este una binevenită, asta în contextul în care foarte mulţi dintre fermierii din comuna Şieu deţin utilaje agricole. Localnicii vor avea accesul mult mai uşor spre terenurile agricole, pentru a-şi lucra pământul şi a-şi creşte animalele.

***

Un alt proiect declarat eligibil este cel pe Măsura 313, adică înfiinţarea unui centru de informare turistică. Proiectul depus de autorităţile din Şieu a întrunit punctajul, acum fiind aşteptat raportul de selecţie.  

„Pregătim deja proiecte pentru următorul exerciţiu financiar”

Nici infrastructura rutieră nu este lăsată deoparte de autorităţile locale, în prezent pregătindu-se documentaţiile pentru străzile şi drumurile comunei.

„Lucrăm, în prezent, la un studiu de fezabilitate, care cuprinde modernizare străzi în satul Şieu, în Posmuş şi asfaltare a Drumului Comunal 11, care asigură legătura între Şieu şi Ardan. Noi pregătim acest studiu de fezabilitate – care are costuri destul de mari, dar pentru care negociem la sânge – pentru exerciţiul financiar 2014-2020. La prima sesiune de proiecte, vrem să-l avem pregătit, doar să îl depunem”, susţine primarul Olimpiu-Iuga Napeu.

În ceea ce priveşte infrastructura şcolară, aici probleme mari nu sunt. „Şcolile au fost reabilitate prin finanţări de la Banca Mondială. Avem, totuşi, un proiect, nici nu ştiu ce se mai întâmplă cu el, pentru o grădiniţă nouă în satul Şieu, derulat prin Inspectoratul Şcolar Judeţean”, explică edilul.

*** 

Bugetul comunei Şieu este în acest an sensibil mai mare faţă de 2013. „Avem un buget la condiţiile economice existente acum în ţară. De la Consiliul Judeţean am primit 300.000 lei, tocmai pentru susţinerea acestor proiecte pe care le derulăm. Veniturile proprii le asigurăm din taxe şi impozite, pentru că agenţi economici nu prea sunt. Singurul important este o unitate de confecţii metalice, care îşi vor muta sediul la Şieu”, spune primarul.

Şi dacă tot am pornit de la fondurile europene, tot cu ele să şi încvheiem. Primăria şi Consiliul Local Şieu, alături de alte autorităţi locale de pe Valea Şieului, dar şi Teaca sau Galaţii Bistriţei lucrează la constituirea unui nou Grup de Acţiune Locală, asta după ce Ruralis nu a funcţionat aşa cum se aşteptau oamenii acestor locuri. „Vrem ne să constituim într-un nou GAL Bistriţa Sud-Vest, cu speranţa că vom reuşi să atragem, de asemenea, fonduri europene pentru dezvoltare rurală”, concluzionează Olimpiu-Iuga Napeu.