Pădure multă, faună bogată în “Ținutul haiducilor”

Corelată direct cu vegetaţia unde-și găseşte habitatul preferat, semnificativa faună din “Ținutul haiducilor” e de interes cinegetic, pliată fiind pe larga extensiune a pădurilor de aici.
O populare largă se constată în cazul ursului carpatin (Ursus arctos) sau a cerbului (Cervus elaphus), cu locuire frecventă în pădurile de molid şi de amestec din munţii Ţibleş. În acelasși mediu, dar şi în cel de foioase din zonele mai joase, se adăpostesc alte două specii importante pentru economia vânatului, şi anume mistreţul (Sus scrofa) şi căpriorul (Capreolus capreolus), întâlnite din Câmpia Transilvaniei până în zona montană. În pădurile de răşinoase montane vieţuiesc două feline rare şi anume râsul (Lynx lynx) şi jderul (Martes martes) fapt ce a impus, în cazul râsului, luarea unor măsuri de ocrotire. Pădurile de foioase ale dealurilor sunt populate, de asemenea, de lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), viezure (Meles meles), pisica sălbatecă (Felis silvestris), veveriţă (Sciurus vulgaris), unele cu o valoare cinegetică recunoscută. Pentru nordul Câmpiei Transilvaniei şi dealurile Someşului Mare animalele cele mai frecvente sunt iepurele (Lepus europaeus), hârciogul (Cricetus cricetus), dihorul (Mustela putorius), pârşul de alun (Glis glis) şi diverse specii de şoareci (Mus sp.). Între reptile se înscriu vipera comună (Vipera berus), şopârla (Lacerda vivipara), şarpele de sticlă (Natrix natrix). O raritate este broasca ţestoasă de lac (Emys orbicularis) ce trăieşte în apele Tăului lui Alac de la Zagra. Extinsele păduri de foioase ocrotesc o bogată lume a păsărilor, din care fac parte fazanul (Phasianus colchicus), graurul (Garulus glandarius), cucul (Cuculus canorus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţă (Cotrnix xotrnix), ciocănitoarea verde 29 (Picus viridis), şoimul (Falco subbuteo), mierla (Turdus merula), corbul (Corvus corax), ciocârlia (Galerida cristata), buha (Bubo bubo). În vegetaţia Ţinutului Haiducilor îşi găsesc biotopul privighetoarea (Luscinia megarhynchos), codobatura (Motocilla cinerea), barza (Ciconia ciconia) etc.
Fauna de pe teritoriul GAL Ţinutul Haiducilor prezintă un potenţial turistic ridicat, oferind șansă autorităţilor publice şi agenţilor economici să gândească proiecte în sfera eco sau cinegetică a domeniului. Zona oferă posibilităţi de dezvoltare a unor programe de tip bird-watching, idee luată în considerare în comuna Zagra, care doreşte să pună, astfel, în valoare existenţa pe teritoriul său a cocoşului de munte, specie protejată prin lege. Valorificarea fondului cinegetic este, și aceasta, o oportunitate de dezvoltare luată în considerare dat fiind faptul că efectivele de urs depăşesc concentraţia optimă pentru teritoriu şi nu ar pune în pericol biodiversitatea faunei.
13 localități din județul nostru - Beclean, Runcu Salvei, Zagra, Spermezeu, Chiuza, Căianu Mic, Braniştea, Uriu, Petru Rareş, Ciceu-Giurgeşti, Negrileşti, Târlişua şi Ciceu-Mihăieşti - şi una din Cluj accesează 2,785 milioane de euro prin GAL “Ținutul haiducilor”, într-un program cu finanțare europeană ce-și propune punerea la punct a unor trasee turistice, promovarea și dezvoltarea unor obiective de interes cultural, administrativ, agricol, economic, de agrement şi mediu, cu țintă spre atragerea vizitatorilor şi a consumatorilor. Iniţiativa cu capitala la Figa, ce-si propune implementarea pe bani europeni a unei strategii integrate pentru dezvoltarea zonei rurale din jurul orașului Beclean, sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor şi a planului de evoluție locală. Practic, este vorba despre creșterea zonei turistice în jurul urbei de pe Someș şi a stațiunii de la Figa.