Părintele Vasile Beni: Crăciunul este darul prin care Dumnezeu--Fiul vine la noi ”Să se nască, - Şi să crească, - Să ne mântuiască!”

Crăciunul este darul prin care Dumnezeu--Fiul vine la noi ”Să se nască, - Şi să crească, - Să ne mântuiască!”
În seara asta Moș Crăciun / Am să te rog fierbinte Atunci când treci prin satul meu / Ieși mamei înainte Nu mă-ntreba ai s-o cunoști / Căci mama-i numai una Cu ochii triști ea stă privind / La poartă-ntotdeauna....
Dragii și bunii noștri credincioși!
Crăciunul nu este doar o doar o zi frumoasă din calendar, Crăciunul este cea mai mare taină a iubirii, întâlnirea dintre Cer și pământ, darul prin care Dumnezeu vine la noi. În Betleem, Cerul s-a plecat spre pământ. Cel necuprins S-a făcut mic. Veșnicia a coborât în timp. Dumnezeu a luat chip de Prunc, ca să Se apropie de fiecare om, fără frică și fără slavă lumească.
Prin Nașterea Domnului, Dumnezeu nu ne trimite doar un mesaj – Se trimite pe Sine. Nu ne explică ce este iubirea — o trăiește. Nu ne vorbește de mântuire — Se face Mântuitor. În ieslea săracă din Betleem se întâlnesc două lumi: – lumea cerului, plină de lumină și pace, – lumea pământului, obosită de păcat și neputință.
Și peste această întâlnire răsună cântarea îngerilor: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” Iată adevăratul sens al Crăciunului: pace între Dumnezeu și om, pace între oameni, pace în inimile noastre.
Darurile Crăciunului. Crăciunul nu este doar o sărbătoare a luminițelor și cadourilor. Este o sărbătoare a inimii, a ochilor care știu să vadă și a mâinilor care știu să dăruiască.
În Betleem, Pruncul Hristos S-a născut într-o iesle săracă, și totuși Lumea întreagă a primit cel mai mare dar prin care Dumnezeu care Se face Om pentru noi. Dar, odată cu acest Dar, primim și noi alte daruri – daruri care pot transforma viețile noastre și ale celor din jur. Ne oprim doar la câteva dintre ele:
1. Darul privirii spre Dumnezeu. Într-un spital, un copil grav bolnav privea icoana Nașterii Domnului. În brațele mamei sale, a șoptit:— Mami, Doamne, Doamne e aici și nu mă lasă singur. Chiar și în durere, în lipsuri și frică, Dumnezeu este aproape. Crăciunul ne cheamă să ridicăm ochii spre El, să ne încredințăm Lui poverile și temerile. În acea privire spre Dumnezeu se naște încrederea că nu suntem singuri și că iubirea Lui ne poate transforma.
2. Darul îndreptării spre celălalt. Crăciunul ne cheamă să privim în jur și să ne dăruim. Nu doar lucruri materiale, ci inimă și timp. Într-un sat, o femeie în vârstă trăia singură, iar vecinii o ocoleau, grăbiți de grijile lor. În Ajun de Crăciun, un copil a bătut la ușa ei și i-a spus:— Bunicuță, am venit să te colind! Bătrâna a izbucnit în lacrimi spunând că în acea seară, pentru prima dată după ani de zile, s-a simțit iubită.Crăciunul ne amintește că cel mai mare dar este să ne îndreptăm spre celălalt, să vedem durerea lui și să-i aducem mângâiere.
3. Darul întoarcerii acasă. Întoarcerea acasă nu este doar despre un drum fizic. Este întoarcerea în familie, împăcarea cu cei dragi, cu părinții, cu frații. Gândiți-vă la fiul risipitor. El a plecat de acasă, pierzându-și drumul, dar a înțeles că adevărata bogăție este în sânul familiei și în iubirea care îl aștepta. Crăciunul ne amintește: niciodată nu este prea târziu să ne întoarcem acasă, să cerem iertare și să dăruim iubire, dar și să ne întâlnim cu mama și tata. Închei în versuri de colind:
În seara asta Moș Crăciun / Am să te rog fierbinte Atunci când treci prin satul meu / Ieși mamei înainte Nu mă-ntreba ai s-o cunoști / Căci mama-i numai una Cu ochii triști ea stă privind / La poartă-ntotdeauna
Cu chipul ei veșnic senin / Nu plânge doar oftează Se roagă-ncet ca să mă-ntorc / Măcar de Bobotează Dar aș fi vrut să pot veni / De sfânta sărbătoare Să te colind măicuța mea / Să-ți treacă dorul mare
Dar știi și tu măicuța mea / Că-mi este dor de tine Dar fac ce pot și voi veni / Crăciunul care vine Iisus și bunul Dumnezeu / Să mi te aibă în pază Și până vin acasă eu / Să mi te țină trează!

Vă dorim sărbători binecuvântate cu multă sănătate!
Pr. Vasile Beni