Pe 29 octombrie, acum 100 de ani, Bistriţa se declara primul oraş liber din Transilvania. Momente emoţionante la Casina Română

Momente emoţionante la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistriţa, astăzi, la marcarea a 100 de ani de la momentul în care s-a constituit Sfatul Naţional Român din Bistriţa, oraşul nostru declarându-se prima cetate liberă a Transilvaniei.
Protopopul Alexandru Vidican, alături de părintele profesor Nicolae Feier, părintele Vasile Beni şi părintele Emanuel Vidican au săvârşit o slujbă de comemorare a înaintaşilor noştri care declarându-se liberi au fost precursorii actului Marii Uniri de la Alba Iulia.
„Simţim cu toţii nevoia să fim aşa cum au fost strămoşii noştri de atunci, uniţi în marile proiecte, aici, la Casina Română, unde este şi Protopopiatul, este centrul spiritual al Bistriţei, care acum 100 de ani au realizat primii care este decizia înţeleaptă şi corectă. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a declarat prefectul Ovidiu Frenţ.
„Biserica noastră se dovedeşte încă o dată a fi un fanion în preţuirea românismului. De cave timp pe frontispiciul Protopopiatului domină Casina Română. Nicăieri în ţară nu am găsit atât de reprezentativ instalat numele atât de îndrăgit de ardeleni a Societăţii de cultură şi politică românească. În această clădire pe lângă care treceam mulţi fără să ştim câtă istorie conţine, prin încercarea bistriţenilor de a-i aduce pe români mai aproape, spre a atinge acel ideal de la 1 decembrie 1918, pentru care a fost nevoie şi de un 29 octombrie, când Bistriţa a fost primul oraş care şi-a manifestat independenţa ieşind din Imperiul Austroungar. Acest lucru spune mult despre oraşul nostru. Mă bucur să fiu în această zi atât de importantă pentru toţi bistriţenii alături de dumneavoastră marcând istoria noastră şi să arătăm ţării că fără Bistriţa nu s-a putut şi nu se poate”, a declarat prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii Bistriţa.
„Dacă în trecut preoţii în trecut aveau crucea-n frunte, aşa cum spune poetul Andrei Mureşanu în versurile Imnului Naţional, erau în mijlocul oamenilor pentru apărarea pământului sfânt şi a credinţei străbune, acelaşi lucru putem spune despre preoţii de astăzi de la Biserica Coroana, care umăr la umăr cu oamenii de cultură promovează istoria, cultura şi tradiţiile bistriţene. Doar suflet la suflet, într-un glas al unirii, putem spune cu mândrie că suntem români, că avem propria identitate sub acelaşi tricolor” a spus scriitorul Menuţ Maximinian.
„Părintele Nicolae Feier, coleg de o viaţă, a tot căutat prin stratul de istorie, pentru a afla încă un crâmpei de adevăr al Bistriţei. Suntem mândri că suntem colegi de altar”, a declarat protopopul Alexandru Vidican.
Aici este şi clădirea monumentală pe care stă scris de acum CASINA ROMÂNĂ. Pe frontispiciul Protopopiatului Ortodox Bistriţa, prin grija prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii din Bistriţa tronează pentru prima dată după o sută de ani numele Casina Română şi este o placă comemorativă de bonz cu următorul conţinut:
ÎN ACEASTĂ CLĂDIRE A FUNCȚIONAT
CASINA ROMÂNĂ
SOCIETATE CULTURAL POLITICĂ A ROMÂNILOR ARDELENI CARE, DE-A LUNGUL FIINȚĂRII SALE, A ȚINUT TREAZĂ CONȘTIINȚA ROMÂNILOR ÎN LUPTA PENTRU UNITATEA NAȚIONALĂ.
AICI S-AU SFINȚIT CREDENȚIONALELE ȘI STEAGUL BISTRIȚENILOR PREZENȚI LA ALBA-IULIA.
AICI S-A CONSTITUIT
SFATUL NAȚIONAL ROMÂN DIN BISTRIȚA
LA DATA DE 29 OCTOMBRIE 1918.
ORAȘUL DEVINE PRIMA CETATE LIBERĂ A TRANSILVANIEI.
Placă propusă și realizată de Societatea Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni”.
„Este un gest de a ne reaminti de bravii noştri înaintaşi datorită cărora suntem toţi sub acelaşi tricolor. E anul Centenarului Marii Uniri, iar mesajul din oraşul Imnului Naţional este să nu uităm nici măcar o clipă să fim români. Puțini dintre bistrițeni știu de faptul că, alături de alte orașe din Ardeal, și în Bistrița a existat Casina Română, loc unde intelectualii de atunci au discutat despre momentul Alba Iulia dar și alte proiecte pentru susținerea neamului românesc. Un alt fapt mai puțin cunoscut este acela că la 29 octombrie 1918, cu două luni înainte de actul Unirii, Bistrița și-a proclamat ieșirea din Imperiul Austro-Ungar, fiind primul oraș transilvănean care s-a declarat liber. De altfel, la Casina Română s-a constituit și filiala Bistrița a Sfatului Popular Român, de aici plecând și cei 37 de delegați cu credențialele la Alba Iulia dar și cu steagurile sfințite de preoţi.Pentru realizarea acestui moment, am purtat de câteva luni bune discuţii cu părintele Nicolae Feier, gândindu-ne cum să amplasăm literere pe clădirea Protopopiatului şi cum să realizăm placa, dar şi cum să facem spectacolul care să surprindă atmosfera anului 1918” ne-a declarat Dorel Cosma.
„ Casina Română din Bistriţa, actualul Sediu al Protopopiatului Bistriţa, este, fără nici o îndoială cea mai reprezentativă pentru unitatea de neam şi de credinţă a românilor Bistriţeni. De aceea vrem să o facem foarte cunoscută. Aici, în Casina română se adunau cei mai de seamă oameni ai plaiurilor bistriţene: Primul patriarh al României, Patriarhul Elie Miron Cristea, a cărui mamă era din Galaţii Bistriţei, Mitropolitul Nicolae Bălan din Blăjenii Bistriţei, Cardinalul Iuliu Hossu din Milaş, Vasile Goldiş, cu studii în Bistriţa, Solomon Haliţă, av. Gaviriil Trephon, avocatul Victor Onişoru, şeful delegaţiei Bistriţei, care v-a organiza administraţia românească în tot Ardealul, între anii 1919-1921, Nicolae Drăganu, cel ce va înfiinţa Universitatea ,,Dacia Superior”, azi Babeş-Bolyai din Cluj. Nicolae Iorga, I. I. C. Brătianu, Iosif Vucan şi mai toate personalităţile Marii Uniri au vizitat acest spaţiu memorabil pentru istoria Bistriţei. Deci, în 29 oct. 1918 în faţa Casinei Române, s-a petrecut cel mai de seamă eveniment românesc din istoria Bistriţei, dar şi a Transilvaniei” afirmă preotul profesor Nicolae Feier.
Despre rolul istoric al acestei societăți cultural-politice, ne vorbește preotul profesor Nicolae Feier în lucrarea ,,Casina Română din Bistrița ”, apărută recent în Editura ,,Nosa Nostra”, lansată acum în biserica în care slujeşte în prezenţa editorului, Marin Ecedi.
La un secol de la 1 Decembrie 1918, când Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor mesajul din oraşul Imnului Național este unul ce vibrează de patriotism.