Populația județului Bistrița-Năsăud este în ușoară creștere, dar îmbătrânește!

 Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud a publicat datele provizorii cu privire la populația rezidentă la 1 ianuarie 2025. Vestea bună este că populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 este în ușoară creștere, dar fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze.

▪ La 1 ianuarie 2025 populația rezidentă a fost de 297,1 mii persoane, în creștere cu 35 persoane față de 1 ianuarie 2024. Populația rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetățenie română, străină sau fără cetățenie) care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. In populația rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din Romania. Sunt date provizorii, estimate anual în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile demografice europene; pe perioada conflictului din Ucraina, având la bază precizările suplimentare elaborate de Eurostat, în estimarea populației rezidente a României sunt incluși și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară; urmează a fi revizuite până la sfârșitul anului 2025 şi disponibile în baza de date TEMPO la începutul lunii ianuarie 2026.

▪ Soldul migrației internaționale a fost pozitiv în anul 2024, respectiv de +849 persoane, compensând ușor pierderea naturală, sporul natural fiind negativ (-653 persoane).

▪ Populaţia rurală şi cea de sex feminin sunt majoritare (61,9%, respectiv 50,3%).

▪ Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 104,4 persoane vârstnice (65 ani și peste) la 100 de tineri sub 15 ani. Indicele de îmbătrânire demografică a populației reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani)

▪ Raportul de dependență demografică a crescut ușor fiind de 54,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.  Raportul de dependență demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă "dependentă" (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) continuându-și trendul de creștere: comparativ cu 1 ianuarie 2024 cu 0,4 puncte procentuale (de la 17,6% în 2024 la 18% la 1 ianuarie 2025). Ponderea populației de 0-14 ani în total populație a scăzut de la 17,5%, la 1 ianuarie 2024, la 17,2% la 1 ianuarie 2025. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 100,2 (la 1 ianuarie 2024) la 104,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025). Raportul de dependență demografică a crescut de la 54,1 (la 1 ianuarie 2024) la 54,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2025).

Soldul migrației internaționale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranților (persoane care au venit din altă țară pentru a se stabili în județul nostru) depășind numărul emigranților (persoanele din județ care au plecat în altă țară) cu 849 persoane.

Din numărul total al emigranților 66,6% au fost din mediul rural, iar din numărul total al imigranților 61% au fost tot din mediul rural.

În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%) cât și în rândul imigranților (58,3%).

*** 

La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a județului Bistrița-Năsăud a fost estimată la aproximativ 297,1 mii persoane. Din total, 17,2% sunt copii și tineri cu vârsta sub 15 ani (circa 51,8 mii persoane), 64,8% fac parte din populația adultă, aptă de muncă (15–64 ani, aproximativ 192,6 mii persoane), dar prcatic se lucreaza după 18-19 ani sau chiar peste 20 de ani, iar 18% sunt persoane vârstnice de 65 ani și peste (aproximativ 52,7 mii persoane). Structura pe vârste confirmă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică: numărul persoanelor vârstnice continuă să crească, în timp ce populația tânără înregistrează o ușoară scădere. Deși populația totală înregistrează o ușoară creștere, tendințele demografice arată provocări majore legate de echilibrul dintre generații și o presiune demografică tot mai mare asupra grupelor active de vârstă.

***