Posmușul, în carte ! Monografia va fi lansată sâmbătă

A văzut lumina tiparului la Editura Mega din Cluj-Napoca „Monografia Posmuşului (1228-2014), judeţul Bistriţa-Năsăud. Un sat într-o carte de istorie. Reevaluări în timp şi spaţiu”, o lucrare voluminoasă, 580 pagini, format B.5., coperţi multicolore. Lucrarea cuprinde 20 capitole, cu 47 subcapitole, 24 anexe, un album sentimental cu 7 hărţi şi 201 ilustraţii color şi alb negru din viaţa satului, foarte clare şi sugestive pe o hârtie de calitate. Într-un număr de 5 capitole şi 8 subcapitole şi câteva anexe sunt redate multe aspecte şi detalii despre saşii din Posmuş, colonizaţi aici, la începutul secolului al XIII-lea. După 1970, majoritatea saşilor din Posmuş au emigrat în Germania, în localităţile: Nűrnberg, Lűnen şi Ragensburg. Azi, mărturie a rămas biserica evanghelică (luterană), străzile largi cu case impunătoare, cimitirul german şi o singură persoană de etnie germană, Maria Vultur.
Autorii acestei cărţi sunt dascălii Ioan şi Aurica Someşan şi dr. în Istorie Vasile Şt. Tutula, care au trudit prin Arhivele Naţionale de la Bistriţa, Tg. Mureş şi Cluj-Napoca, arhivele curente de la Şieu, Posmuş, Teaca, Năsăud, Reghin peste 10 ani.
Farmecul lucrării constă în bogatul conţinut de informaţii şi date din documentele de arhivă, care impresionează, din istoria orală, aranjate cu migală în pagini, frumos şi bine tehnoredactate. Ea cuprinde un volum mare de informaţii, date şi documente privind existenţa în timp a localităţii de la 1228 până în 2014, cu referinţe despre: vechimea şi atestarea documentară; cadrul natural şi geografic; posmuşenii de-a lungul veacurilor până azi (2014); biserica românească; biserica evanghelică (luterană); evoluţia populaţiei satului între 1720/1720-2011 pe baza de acte oficiale (recensăminte); detalii despre dezvoltarea economico-socială, evacuarea saşilor de azi în 1944 şi revenirea majorităţii lor; situaţia familiilor de saşi din localitate între 1956-1960; etnografie, folclor, port, obiceiuri şi tradiţiile satului atât la români, cât şi la saşi; rolul Şcolii Ardelene în spiritualitatea şi viaţa românilor; şcoala şi grădiniţa din Posmuş; activitatea cultural-artistică şi sportul; o cronică sentimentală despre saşii noştri sau „românii şi saşii”; glosar de arhaisme locale (posmuşenisme); gospodăria ţărănească, inclusiv cea săsească; gastronomia posmuşeană; personalităţi din Posmuş; un grupaj „Varia Historica”, ce cuprinde: oameni, fapte şi locuri, legende istorice, istoria „încurcată” a castelului Teleki din Posmuş; legenda Cetăţuii geto-dacice; păţanii şi adevăruri; colectivizarea agriculturii la Posmuş; viaţa ţăranilor în fotografii; reflecţii istorice şi mitologice; stejarul secular din 1406; ASTRA la Posmuş; poreclele românilor; poreclele saşilor, etc.
Lucrarea se deschide cu două expozeuri de apreciere din partea ing. Olimpiu Napeu Iuga, primarul comunei Şieu (unde este arondat din 1949 satul Posmuş) şi a viceprimarului prof. Ioan Cifor. Urmează o prefaţă semnată de prof. dr. colonel (r.) Vasile Şt. Tutula şi un argument bilingv (română-germană) de Ioan şi Maria T. Someşan, traducere în limba germană, prof. Hildegard Săcărea.
Volumul se încheie cu 24 anexe, o bibliografie selectivă grupată în 10 pagini, un cuvânt de încheiere, alături de mulţumirile adresate celor care su sprijinit, fie şi sufleteşte, sau cu documente, scrierea şi apariţia acestei monografii, deşi... s-ar fi putut mai mult, după cum ne-au spus autorii.
Autorii acestei monografii, menţionaţi mai sus merită aprecieri deosebite pentru acest frumos cadou făcut din convingerea şi dăruirea lor, locuitorilor din Posmuş, o oglindă mult mai clară şi o mică carte de vizită, aşa cum este la modă în Uniunea Europeană... probabil şi pentru saşii din Germania, care se vor interesa despre această carte.

* * *

Lansarea Monografiei Posmuşului (1228-2014), va avea loc sâmbătă, 31 ianuarie a.c., la Căminul cultural Posmuş, începând cu ora 12.45, unde sunt aşteptaţi invitaţii şi alţi locuitori ai judeţului nostru ce au legături sufleteşti cu această frumoasă localitate, încărcată de istorie şi bogate tradiţii etnofolclorice.