Monografia oraşului Năsăud (1245-2012)

Începută în urmă cu aproape zece ani (2004), monografia completă a oraşului Năsăud este încă în lucru, după ce, în decembrie 2009, a ieşit de sub tipar primul volum, iar zilele trecute, al doilea volum, din care au ajuns la administraţia urbei un număr redus de exemplare (50) - pentru început.
Editat la Cluj-Napoca, la Editura Napoca-Star, prin grija Primăriei şi Consiliului Local Năsăud, volumul II din „Cartea de căpătâi” a Oraşului Academicienilor numără 1145 pagini, care includ opt capitole.
Lucrarea are pe coperta I Statuia regelui Ferdinand I (1914-1927), donată oraşului de medicul Traian Gheorghe Dascăl şi dezvelită în 9 iunie 2005, sculptor Vlad Prună: „Micuţa capelă a Bisericii Ortodoxe”, după anul 1918, donată de Fondurile Grănicereşti (Parohie din 1893); Catedrala greco-catolică (7-19 octombrie 1884 ctitorită de vicarul Grigore Moisil, consacrată de episcopul Gherlei, Ioan Sabo); Edificiul Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Năsăud (4 octombrie 1888 – arhitect Friedrich Maetz din Cluj); clădirea veche a Gimnaziului din Năsăud (1863-1888) fostul local al „normei” („cvartirul maiorului de regiment”, 1775). Coperta IV ilustrează Emblema şi edificiul Primăriei oraşului Năsăud, construit la începutul secolului XX (1906/1907).
Redactor ştiinţific al lucrării este prof. univ. dr. Ironim Marţian, secretar general al redacţiei – col. (r.) dr. Vasile Tutula, iar secretar de redacţie (II) prof. dr. Gheorghe Pleş. Printre autori îi amintim pe Ioan Lăpuşeanu (căruia îi aducem un pios omagiu – decedat în iunie 2012), Valentin Gălăţan, Marius Linul, Grigore Marţian, Ironim Marţian, Adrian Onofreiu, Liviu Păiuş, Floarea Pleş, Gheorghe Pleş, Mircea Prăhase, Ana Daniela Vasilichi.
Redacţia, inspirată, pune coperta primului volum pentru revizualizare, Monografia oraşului Năsăud (1245-2008) vol. I cu edificiul fostei „Svarda” (cazarma Regimentului II de graniţă năsăudean, 1770), astăzi Muzeul Grăniceresc Năsăudean şi monumentul „Lupa Capitolina” (donat oraşului de medicul Traian Gheorghe Dascăl, în 2005),
Profesorul universitar doctor Ironim Marţian, „aruncă” o „Scurtă privire generală” spunând: „A scrie o monografie a unui oraş ca Năsăudul, având importanţa sa distinctă cultural-istorică, spirituală şi social-economică, nu este deloc uşor … Monografia, pentru noi, reprezintă o adevărată lecţie de istorie… Cuvine-se să ne reamintim „Momentul 2004” când un grup de inimoşi şi optimişti cercetători şi-au asumat această mobilă misiune de a realiza „Monografia oraşului Năsăud”, sub girul primarului Dumitru Mureşan. Cu regretul că vol. II n-a fost tipărit în timpul mandatului său, îi suntem sincer recunoscători, de asemenea, Consiliului Local pentru permanentul sprijin şi încredere acordate”.
Universitarul Ironim Marţian rezumează capitolele volumului de faţă: I (XIV) „Şcoala şi învăţământul”, autor prof. dr. Gheorghe Pleş, conţine 142 de pagini şi este structurat pe 8 subcapitole: 1. Panoramic şcolar năsăudean; 2. Începuturile: şcoala din biserică (1635-1826); 2. Constelaţia şcolilor grănicereşti; 4. Dinamica legislaţiei şcolare. Efectele instituţionale; 5. Evoluţia bazei material-didactice la Năsăud; 6. Trei secole de învăţământ elementar în Năsăud; 7. Învăţământul pedagogic năsăudean (1784-2010).
Capitolul este patronat de moto-ul lui Sandu Manoliu (1896-1930): „Faima Năsăudului au făcut-o însă cu deosebire şcolile”.
Capitolul II (XV) „Viaţa religioasă năsăudeană” (I), autor prof. univ. dr. Ironim Marţian, are 300 de pagini + 9 anexe, fiind divizat în 7 părţi: 1. Creştinismul nord-dunărean până în sec. IV; 2. Creştinismul daco-roman în perioadele delimitate de secolele IV-VII-IX; 3. Perioada secolului XII – prima jumătate a secolului XIV; 4. Biserica năsăudeană în secolele XIV-XVII; 5. Unirea cu Biserica Romei; 6. Protopopiatul sau arhidiaconatul Năsăudului (1715-1722-1786); 7. Vicariatul Rodnei (Năsăud în perioada 1786-1918).
Capitolul III (XVI) – „Evoluţia economico-socială”, cu 169 pagini, îl are ca autor pe regretatul prof. Ioan Lăpuşneanu. Este segmentat în două părţi mari: 1. Dezvoltarea agriculturii şi a industriei de la începuturi şi până la 1940 şi 2. Dezvoltarea economico-socială a Năsăudului în perioada 1945-2008.
Capitolul IV (XVII) „Regna – Întreprindere şi regie cooperativă de exploatare a pădurilor grănicereşti năsăudene din perioada interbelică”, autor dr. Marius Linul, conţine 76 pagini şi 8 anexe, fiind structurat pe 6 subcapitole.
Capitolul V (XVIII) „Cooperaţia, parte integrantă a activităţilor social-economice din Năsăud. Meşteşugurile”, totalizează 59 pagini, având 3 autori: Valentin Gălăţan şi Floarea Pleş (Cooperaţie) şi dr. Adrian Onofreiu (Meşteşuguri).
Capitolul VI (XIX) – „Obiceiuri sau datini şi sărbători calendaristice tradiţionale”, elaborat de cercetător ştiinţific principal Mircea Prăhase, conţinând 68 de pagini, incluzând li ilustraţii edificatoare.
Capitolul VII (XX) „Folclorul Ţării Năsăudului” are 115 pagini, autor prof. Liviu Păiuş de la Rodna.
Capitolul VIII (XXI) „Cartierul Luşca – Năsăud” are 101 pagini, autori prof. Grigore Marţian şi Ana Daniela Vasilichi, fiind de fapt o micromonografie a unei localităţi de sine stătătoare până în anul 1968 când s-a trecut la organizarea administrativă pe judeţe. Judeţul Bistriţa-Năsăud, cu reşedinţa în municipiul Bistriţa, cuprindea şi oraşul Năsăud cu cele trei cariere: Luşca, Jidoviţa şi Prislop (Liviu Rebreanu), organizare păstrată până astăzi.
Volumul se încheie cu „Abrevieri şi semne grafice”, „Bibliografia” şi câte un scurt rezumat în limbile engleză şi germană.
Lansarea, aşa cum spunea primarul oraşului, prof. Mircea Romocea, se va face într-un cadru festiv, în viitorul apropiat.