Posteritatea lui Nestor Şimon

În “Galeria din Hol” a Bibliotecii Judeţene Bistriţa - Năsăud, a avut loc o întâlnire omagială prilejuită de împlinirea a o sută cincizeci de ani de la naşterea marelui cărturar năsăudean, Nestor Şimon, o întîlnire iniţiată de instituţia gazdă prin directorul Oliv Mircea, Loredana Chiuzan şi Elena Cojocaru, care au deschis şi au asigurat manifestarea, desfăşurată sub genericul „Nestor Şimon, personalitate a timpului său”.

Nestor Şimon s-a născut la Ragla, în 6 ianuarie 1862 şi a decedat la Năsăud, în aceeaşi lună ianuarie, în ziua de 19, a anului 1915. A urmat Şcoala primară în localitatea natală, apoi Şcoala trivială din Monor ( 1873-1875), Gimnaziul Superior Fundaţional greco-catolic din Năsăud ( 1875-1883) şi Facultatea de Drept a Universităţii „Ferencz József” din Cluj ( 1883-1887), devenind doctor „juris universi”, al aceleaşi universităţi, în anul 1897 şi a fost secretarul Administraţiei Fondurilor Grănicereşti Năsăudene (1 august 1889 - 1 iunie 1914).

Atras încă din anii de şcoală de studii, activează în cadrul societăţii de lectură a elevilor, “Virtus Romana Rediviva” şi a societăţii studenţilor „Iulia”, din Cluj, susţinând şi scriind numeroase lucrări, referitoare la istoria oamenilor de seamă şi trecutul istoric al spaţiului năsăudean, publicând în magazinul societăţii „Musa Someşană”/1889-189, lăsând şi alte lucrări publicate, dar şi o sumedenie de manuscrise, de mare valoare, din care s-au înfruptat mulţi care s-au ocupat, ulterior, de istoria neamului.

Activitatea de bază a lui Nestor Şimon a fost documentarea ştiinţifică şi culegerea datelor despre trecutul zonei de graniţă năsăudene şi înregistrarea acestora în vederea elaborării unor lucrări monografice a fostului regiment românesc de graniţă, implicându-se în gestionarea patrimoniului instituţiei şi participând activ la toate acţiunile culturale, ca membru al reuniunilor Casina Română şi ASTRA – Despărţământul Năsăud.

Eforturile sale în domeniul cercetării ştiinţifice au fost mari, iar străduinţele sale nu au fost zadarnice, cu toate că nu a mai ajuns ca să elaboreze marele său proiect, o istorie integrală a zonei militarizate năsăudene, a lăsat urmaşilor o bogată moştenire documentară, pe care alţii au folosit-o, iar marele cercetător fiind aproape uitat.

Despre marele omagiat au vorbit doctorul în istorie Adrian Onofreiu, de la Arhivele Naţionale Bistriţa - Năsăud, care a prezentat trei cărţi, ale lui Nestor Şimon, scoase la zi în lumina tiparului, prin îngrijirea sa şi a altor colaboratori: Nestor Şimon. 1915-2005. Corespondenţă, (volum îngrijit de Adrian Onofreiu), Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2005; Nestor Şimon, Dicţionar toponimic, (volum îngrijit de Ioan Mureşan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase); Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2007; Nestor Şimon, Starea regimentului şi evenimentele din anii 1848-1849, (editori Ioan Mureşan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase), în Arhivele-mărturii ale trecutului, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2007, pp. 49-305. Tot despre Nestor Şimon şi lucrările sale au mai vorbit şi prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, de la Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, precum şi scriitorul Nicolae Bosbiciu, profesor drd. al Colegiului Naţional “George Coşbuc” din Năsăud.

Acţiunea de scoatere din umbra trecutului, a valoroaselor lucrări şi a personalităţii lui Nestor Şimon, a fost activată de cercetătorii bistriţeni ai arhivelor, menţionaţi ca îngrijitori ai celor trei volume enunţate şi a altor lucrări, în pregătire, fapt necesar şi benefic în cunoaşterea adevăratei istorii a ţinutului de graniţă năsăudean. Este un merit necontestat al organizatorilor şi al celor care au vorbit despre posteritatea lui Nestor Şimon, dar şi a celor prezenţi, între care autori ai unor lucrări de certă valoare, dar mai ales a participării masive a tineretului la această manifestare culturală.