NESTOR ŞIMON ŞI „VALEA BORGOULUI”

Se împlinesc o sută cincizeci de ani de la naşterea marelui cărturar năsăudean, Nestor Şimon, născut la Ragla, în 6 ianuarie 1862 şi a decedat la Năsăud, în aceeaşi lună ianuarie, în ziua de 19, a anului 1915. A urmat Şcoala primară în localitatea natală, apoi Şcoala trivială din Monor ( 1873-1875), Gimnaziul Superior Fundaţional greco-catolic din Năsăud ( 1875-1883) şi Facultatea de Drept a Universităţii „Ferencz József” din Cluj ( 1883-1887), devenind doctor „juris universi”, al aceleaşi universităţi, în anul 1897 şi a fost secretarul Administraţiei Fondurilor Grănicereşti Năsăudene (1 august 1889 - 1 iunie 1914).

Atras încă din anii de şcoală de studii, activează în cadrul societăţii de lectură a elevilor, “Virtus Romana Rediviva” şi a societăţii studenţilor „Iulia”, din Cluj, susţinând şi scriind numeroase lucrări, referitoare la istoria oamenilor de seamă şi trecutul istoric al spaţiului năsăudean, publicând în magazinul societăţii „Musa Someşană”/1889-189, lăsând şi alte lucrări publicate, dar şi o sumedenie de manuscrise, de mare valoare, din care s-au înfruptat mulţi care s-au ocupat, ulterior, de istoria neamului.

Activitatea de bază a lui Nestor Şimon a fost documentarea ştiinţifică şi culegerea datelor despre trecutul zonei de graniţă năsăudene şi înregistrarea acestora în vederea elaborării unor lucrări monografice a fostului regiment românesc de graniţă, implicându-se în gestionarea patrimoniului instituţiei şi participând activ la toate acţiunile culturale, ca membru al reuniunilor Casina Română şi ASTRA – Despărţământul Năsăud.

Eforturile sale în domeniul cercetării ştiinţifice au fost mari, iar străduinţele sale nu au fost zadarnice, cu toate că nu a mai ajuns ca să elaboreze marele său proiect, o istorie integrală a zonei militarizate năsăudene, a lăsat urmaşilor o bogată moştenire documentară, pe care alţii au folosit-o, iar marele cercetător fiind aproape uitat.

Printre multiplele sale preocupări de cercetare a graniţei năsăudene, un loc important a fost ocupat şi de „Valea Borgoului”, denumire veche a zonei Bârgaielor, pentru care a găsit şi a explicat numeroase toponime, începând cu însăşi denumirea de „Borgo”, atribuită văii şi satelor bârgăuane, sau de „Alpes Borgo”, „Dăbidanu”, „Aurariu”, „Colbulu” pentru Munţii Bârgăului, apelative considerate de provenienţă romană, sau cu vechi rădăcini celtice, precum „Arii”, „Vârful Ariilor”, „Arşiţa”, extinse cu numiri din Munţii Călimani pentru satul „Ardan”, sau pentru întregul teritoriu denumit „Ardeal”, nume de familii vechi din Borgou, ca de exemplu „Brumă”, „Danu”, „Orban” şi „Vrăsmaşiu”, unele de origine romană. O mulţime de vechi toponime sunt înregistrate pe teritoriul comunelor Borgo Mureşeni, Borgo Tiha, Borgo Bistriţa, Borgo Prund, Borgo Suseni, Borgo Mijloceni, Borgo Joseni şi Borgo Rus, a căror enumerare aduce la lumină importante date privind istoria acestor locuri.

Nestor Şimon a avut o bogată corespondenţă cu mari personalităţi ale vremii, printre care mulţi bârgăuani, precum Pavel Beşa, învăţător şi catehet în Borgo Prund, Onea Iacob, director al şcolii elementare fundaţionale populare în Borgo Prund, lt. Rânziş Iacob, Rânziş Maria, din Borgo Tiha, învăţătorii Eliseu Dan şi Ilarion Bosga, dr. Hângănuţ Nicolae, căpitanul Hangan şi farmacistul Albert Wachsmann, din Borgo Prund. Din studiul acestor scrisori se pot obţine multe informaţii utile pentru istoria Bârgaielor.

Alte date, adunate cu extremă sârguinţă de către marele cărturar, se referă şi la luptele grănicerilor în revoluţia de la 1848 – 1849, prin acţiunile militare conduse de colonelul Urban, în spaţiul bârgăuan. Din păcate, cele mai multe din manuscrisele sale au fost utilizate de alţii, în lucrări fracţionate, simţindu – se, în prezent, necesitatea publicării integrale şi elaborate a întregii sale opere.

Marţi, 17 ianuarie 2012, la ora 14.00, în “Galeria din Hol” a Bibliotecii Judeţene Bistriţa - Năsăud, a avut loc o întâlnire omagială prilejuită de împlinirea a o sută cincizeci de ani de la naşterea marelui cărturar năsăudean, Nestor Şimon, o întîlnire iniţiată de instituţia gazdă prin directorul Oliv Mircea, Loredana Chiuzan şi Elena Cojocaru, care au deschis şi au asigurat manifestarea, desfăşurată sub genericul „Nestor Şimon, personalitate a timpului său”.

Despre marele omagiat au vorbit doctorul în istorie Adrian Onofreiu, de la Arhivele Naţionale Bistriţa - Năsăud, care a prezentat trei cărţi, ale lui Nestor Şimon, scoase la zi în lumina tiparului, prin îngrijirea sa şi a altor colaboratori: Nestor Şimon. 1915-2005. Corespondenţă, (volum îngrijit de Adrian Onofreiu), Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2005; Nestor Şimon, Dicţionar toponimic, (volum îngrijit de Ioan Mureşan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase); Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2007; Nestor Şimon, Starea regimentului şi evenimentele din anii 1848-1849, (editori Ioan Mureşan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase), în Arhivele-mărturii ale trecutului, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2007, pp. 49-305. Tot despre Nestor Şimon şi lucrările sale au mai vorbit şi prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, de la Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, precum şi scriitorul Nicolae Bosbiciu, profesor drd. al Colegiului Naţional “George Coşbuc” din Năsăud.

Acţiunea de scoatere din umbra trecutului, a valoroaselor lucrări şi a personalităţii lui Nestor Şimon, a fost activată de cercetătorii bistriţeni ai arhivelor, menţionaţi ca îngrijitori ai celor trei volume enunţate şi a altor lucrări, în pregătire, fapt necesar şi benefic în cunoaşterea adevăratei istorii a ţinutului de graniţă năsăudean. Este un merit necontestat al organizatorilor şi al celor care au vorbit despre posteritatea lui Nestor Şimon, dar şi a celor prezenţi, între care autori ai unor lucrări de certă valoare, dar mai ales a participării masive a tineretului la această manifestare culturală.